Alarmă: În ciuda exploziei consumului, încasările din TVA şi accize sunt la pământ

0
836
actiuni piete americane

Cu toate că România a înregistrat o rată de creştere economică de 5,7% în primul trimestru al anului, bazată pe explozia consumului, veniturile colectate din accize şi TVA sunt încă sub nivelul de anul trecut.

S-au scurs patru luni din acest an, dar veniturile fiscale, adică tot ce încasează statul din taxe şi impozite, au crescut cu doar 1,8%, în condiţiile în care sunt principala sursă de bani din care se finanţează cheltuielile statului. Îngrijorător este că, deşi consumul a explodat, încasările din TVA şi accize sunt la un nivel încă sub cel de anul trecut, conform datelor din execuţia bugetară pentru perioada ianuarie-aprilie.

Comparaţia cu 2016 este însă mai puţin importantă, fiindcă adevăratul indicator cu care ar trebui făcută raportarea este prognoza de încasări pentru anul în curs, construită pe o creştere a PIB de 5,2% pe tot anul, dar pe care Ministerul Finanţelor nu a publicat-o nici până acum. Ceea ce nu e deloc un semnal bun pentru piaţă.

Potrivit specialiştilor, reducerea TVA cu un punct procentual din ianuarie, până la 19%, nu s-a reflectat în preţuri, care au rămas la fel. În plus, multe produse s-au scumpit deja, pentru a acoperi creşterea cheltuielilor cu salariile, aşadar, încasările din TVA ar fi trebui să fie peste nivelul de anul trecut.

De asemenea, datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că, în primele trei luni din 2017, volumul cifrei de afaceri din comer-ţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de perioada similară din 2016 cu 7,4%. În martie faţă de februarie, creşterea a fost de 16,4%.

De asemenea, potrivit cifrelor INS, din luna martie  2017,  în  perioada  ianuarie-martie 2017,  comparativ  cu  perioada  similară a anului trecut,  comenzile  noi din industria prelucrătoare au crescut în termeni nominali cu 12,7%. Totodată, în  luna  martie  2017,  cifra  de  afaceri  din  industrie  pe  total  (piaţa  internă  şi  piaţa  externă),  în  termeni  nominali,  a  crescut  atât  faţă  de  luna  precedentă  cu  16,1%,  cât  şi faţă  de  luna  corespunzătoare din anul precedent  cu 14,4%. La trei luni, comparativ cu perioada similară din 2016, cifra de afaceri din industrie pe total, în termeni nominali, a crescut cu 10,9%.Deşi aceste motoare ale economiei sunt turate, aşa cum arată cifrele pe plus ale INS, impozitul pe profit scade, ceea ce ridică semne de întrebare specialiştilor.

“Singurele care cresc sunt veniturile din impozitul pe venit, lucru explicabil prin majorarea salariilor. Mai mult de atât nu se vede că a crescut economia. Impozitul pe profit ar fi trebuit să meargă în linie cu PIB-ul, cu cifra de afaceri din industrie, cu vânzările. De ce sunt încasări mai mici, dacă avem mai multe firme, care produc şi vând mai mult?” susţin analiştii. Aceştia se arată contrariaţi şi de faptul că nici acum Finanţele nu au publicat prognoza de venituri pe anul în curs, ca să se raporteze încasările curente la aceste estimări.

Pe baza veniturilor bugetate pentru 2017, Guvernul a aprobat o majorare substan-ţială a cheltuielilor cu salariile şi ajutoarele sociale. În schimb, pentru a obţine surplus bugetar, Executivul a tăiat din cheltuielile de capital, adică din investiţii, dar a inclus la venituri, pentru prima dată, şi subvenţiile pentru agricultură, care, de fapt, doar tranzitează bugetul, fiindcă banii se duc la beneficiari.

“Toate resursele se duc pe salarii şi pensii. Lipsa cheltuielilor de investiţii va crea probleme pentru anii următori. La anul din asta creşti. În condiţiile în care veniturile fiscale nu merg, de unde vor mai plăti cheltuielile cu salariile?”, mai arată sursele citate. Tot din veniturile fiscale, obţinute din impozitele curente, se acoperă şi gaura de la bugetul de pensii, care reprezintă o treime din suma necesară plăţii acestor drepturi, dar şi transferurile la bugetul de sănătate.

Economia românească va înregistra o creștere de 4,2% în 2017, principalul risc la adresa perspectivei fiind o percepție de relaxare a prudenței fiscale, arată experții Fondului Monetar Internațional, în cel mai recent raport, elaborat în urma consultărilor cu România. Potrivit documentului, o eventuală relaxare fiscală, cumulată cu creșterea tensiunilor politice, ar putea afecta consumul și investițiile, ar putea majora costurile cu împrumuturile și ar pune presiuni asupra cursului de schimb. Comitetul Director al FMI recomandă o reorientare a politicilor dinspre stimularea consumului către sprijinirea investițiilor, pentru a proteja rezervele și a crește în mod sustenabil standardele de viață.

De cealaltă parte, ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, a declarat vineri, într-un interviu acordat Reuters, că România își va îndeplini anul acesta ținta de deficit bugetar de 3% din PIB și este posibil ca avansul economiei să depășească estimarea oficială de 5,2%, sprijinită de majorarea salariilor și de reducerile de taxe. În plus, el a adăugat că va fi continuată reducerea de taxe, deşi planul social-democraților aflați la guvernare de a continua anul viitor schema amplă de relaxare fiscală a provocat îngrijorarea Comisiei Europene și FMI.

“Cu siguranță vom introduce din ianuarie 2018 măsurile de de relaxare fiscală menționate în programul de guvernare”, a afirmat Viorel Ștefan, potrivit Agerpres. Potrivit acestuia, ritmul creșterii din primul trimestru este în general mai lent decât în alte trimestre. “Deci datele ne fac să fim optimiști că avansul PIB-ului în 2017 va fi mai mare de 5,2%. Programul nostru de guvernare include reforme structurale, măsuri de stimulare a producției în câteva sectoare, care treptat vor comuta motoarele de creștere a economiei de la consum la producție”, a adăugat ministrul Finanțelor Publice.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ