Afacerile din sectorul cerealelor s-au dublat în ultimii șapte ani: România a devenit cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană

0
810

Potrivit unui studiu realizat de KeysFin, afacerile din sectorul producţiei de cereale s-au dublat în ultimii șapte ani, de la 8,34 miliarde de lei, în 2009, la 16,1 de miliarde de lei, în 2015. Totodată, în luna mai, România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană. Rezultatele sunt justificate de evoluția susținută a agriculturii românești, pe fondul investițiilor semnificative din ultimii ani, arată specialiștii.

În prezent, în agricultura românească lucrează peste 40.000 de angajați, în peste 7.000 de firme cu activități în segmental cultivării cerealelor, potrivit KeysFin. Faţă de situația din 2009, numărul companiilor a crescut cu aproape 30%, la 7.194. Cei mai mulţi cultivatori sunt înregistraţi în județele Timiş (550 de firme), Constanţa (541), Teleorman (362), Ialomiţa (349), Călăraşi (343), Brăila (339), Arad (322), Tulcea (322) şi Dolj (314). De menționat Bucureștiul, unde erau peste 300 de companii în 2015.

Pe fondul investiţiilor semnificative în optimizarea producţiei (seminţe de calitate, tratamente şi utilaje), profitabilitatea sectorului a crescut de peste 5 ori la 1,66 miliarde de lei în 2015.

Potrivit datelor comunicate la Ministerul Finanţelor, Agro-Chirnogi SA, din Călăraşi, a fost, în 2016, principalul jucător în piaţa producătorilor de cereale . Compania cu 623 de angajaţi a înregistrat anul trecut afaceri de 960,1 milioane de lei, aproape duble faţă de rezultatul din anul precedent. Profitul net a fost de 12 milioane de lei.

Agricost SA, din Brăila, s-a clasat pe locul doi în piaţa producătorilor de cereale. Compania, cu 917 angajaţi, a înregistrat în 2016 afaceri de 387,2 milioane de lei, în creştere cu peste 21 de milioane de lei faţă de rezultatul din anul precedent, și un profit net de 71 milioane de lei.

Următorul în topul cultivatorilor de cereale este Plantagro-Com SRL, cu afaceri de 380,3 milioane de lei şi un profit net de 13,7 milioane de lei în 2016. Firma vasluiană, cu 140 de angajaţi, a reuşit una dintre cele mai spectaculoase evoluţii, după ce și-a crescut businessul cu peste 114 milioane de lei faţă de 2015.

Pe locul patru în clasament s-a situat Agroind Cauaceu SA. Firma bihoreană, care are 127 de angajaţi, a raportat anul trecut un business de 251,4 milioane de lei, cu peste 10 milioane de lei peste nivelul din anul anterior, şi un profit net de 7,3 milioane de lei.

Dincolo de performanţa acestor firme, interesantă este evoluţia companiei Interagro SRL, din Teleorman, unul dintre principalii jucători din piaţă în ultimii ani, precizează specialiștii KeysFin. După ce, în 2015, raportase afaceri de 374,5 milioane de lei, în 2016 a intrat în insolvenţă, iar businessul a coborât semnificativ, până la 21,5 milioane lei.

Potrivit ultimelor date furnizate de Comisia Europeană, la sfârșitul lui mai, 2017, România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană. Firmele din ţara noastră au exportat 7,15 milioane de tone, aproape un sfert din totalul exporturilor europene de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste cinci milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu (aproape dublu față de media înregistrată între 2011 şi 2015), arată KeysFin.

Din punctul de vedere al producţiei europene, recolta de cereale (inclusiv orez) a crescut cu 12% între 2010 și 2015 la aproximativ 317 milioane de tone, adică 12,5% din producția globală. Grâul, orzul, orzul, porumbul au fost principalele culturi (86% în 2015).

Firmele franceze au realizat 22,9% din producţia de cereale din UE, cele germane (15,4%) și poloneze (8,8%). România a fost în 2015 al cincelea producător de cereale din UE, cu 6% din total, nivel similar înregistrat de Spania şi Italia.

Datele statistice arată că, dincolo de evoluţia generală pozitivă, agricultura românească se confruntă cu destule provocări, spun analiștii KeysFin. În 2015, datoriile se plăteau în acest sector, în medie la 468 zile, în timp ce încasarea creanţelor avea loc, în medie, la 198 de zile.

„Statisticile KeysFin arată că, pe ansamblu, situaţia s-a înrăutățit în ultimii ani . Perioada medie de încasare a creanţelor a crescut, de exemplu, de la 152 de zile în 2009 la 198 de zile, iar valoarea facturilor restante la furnizori se situează la peste 3,62 miliarde lei”, afirmă specialiștii KeysFin.

În 2015, 1.854 de firme raportau capitaluri proprii negative, un nivel în scădere faţă de anii precedenţi. Valoarea capitalurilor proprii negative a atins, în 2015, nivelul de 1,92 miliarde de lei, în condiţiile în care în 2009 era de numai 617,9 milioane lei, iar indicatorul  lichidității curente (o modalitate de a evalua capacitatea companiei de a face faţă obligaţiilor sale pe termen scurt) a crescut, în acelaşi interval, de la 0,93 la 1,05 în 2015.

„În general, o lichiditate curentă mai mică de 0.8 este un semnal negativ, însă depinde foarte mult de caracteristicile domeniului de activitate. Valoarea optimă pentru acest indicator este în general în jur de 1. Pe de altă parte, o rata de lichiditate excesiv de mare ar putea să semnaleze un management defectuos”, explică analiştii de la KeysFin.

Privite din această perspectivă, performanţele companiilor aflate în top trei ies în evidenţă . Agro-Chirnogi SA, din Călăraşi, cel mai important jucător din piaţa producţiei de cereale, are creanţe de încasat de 388,7 milioane lei, în creştere faţă de anul precedent. În aceeaşi situaţie se află şi Agricost SA, care are creanţe de încasat de 153 de milioane de lei, cu 52 milioane de lei mai mult decât în anul anterior.

„Chiar dacă, pe ansamblu, evoluţia sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere etc., poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţa partenerilor de afaceri. În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condiţiilor şi de plată, este esenţială consultarea unor rapoarte de bonitate şi/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale şi stabilirea termenelor de plată . Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienţilor pe diferite surse, de la Centrala Incidenţelor de Plăţi, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, schimbările de acţionari şi administratori etc.”, au mai spus analiştii de la KeysFin.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ