Directoarea filialei BRD, Dana Băjescu, care acorda credite preferențiale fără număr pentru clienți VIP ca Remus Truică, Elena Udrea și Sorin Roșca Stănescu, controla, în paralel, un offshore în Panama.
Firma secretă are doi beneficiari: șefa din bancă și sora sa consultantă, adică cea care evalua garanțiile și făcea banii pierduți.
Surorile sunt cercetate in celebrul dosar al “Bancherilor”, la direcția anti-mafia, dar în niciuna dintre cele 13.000 de pagini nu apare vreo referire la offshore-ul panamez.
Procurorii au calculat un prejudiciu de peste 130 de milioane de euro pentru grupul francez BRD, ca urmare a dobânzilor sub nivelul pieței și a împrumuturilor nerambursate acordate pe semnătura directoarei Danei Băjescu.
Dosarul privind fraudele din interiorul BRD a fost pornit de procurorii DIICOT în 2013 și se află încă în starea de urmărire penală.
Nu compania din paradisul fiscal a dat-o de gol, ci apetența pentru panorame exotice pe tot mapamondul – excursii plătite de clienții băncii care primiseră milioane pe ochi frumoși.
Incepand din 28 august 2008, timp de de o lună și jumătate, până pe 9 octombrie 2008, Cristian Aparaschivei, finul de cununie al lui Remus Truică, fost șef de cabinet al premierului Adrian Năstase, în intervalul 2002-2004, a carat cu sacosa de la un ghișeu bancar din București 3 milioane de euro, în total.
Avea atunci 40 de ani, iar căratul banilor cu sacoșa devenise rutină. Nu erau banii lui, ci ai nașului său de cununie, Remus Truică.
Truică obținuse un credit de nevoi speciale cu aceeași sumă – 3 milioane de euro – pe care l-a garantat cu terenuri din Snagov, retrocedate fraudulos și supraevaluate. Apoi, și-a împuternicit finul pe contul bancar respectiv.
Trei ani mai tâziu, în 2011, neplata creditelor îi alertează pe directorii băncii. Nu era singurul împrumut-problemă acordat grupării Truică.
Altul, în valoare de 1,5 milioane euro, tot in august 2008, a fost contractat direct de Cristian Aparaschivei. Si finul a gajat cu terenuri din Snagov, retrocedate și supraevaluate pe aceeasi filieră.
Aproape de scadență, când împrumuturile figurau deja ca problematice, iar clienții nu dădeau semne că-și vor achita datoriile, banca însăși le propune să-și prelungească perioada de rambursare cu încă un an. Din 2011 până în 2012.
În ideea asta, nașul Truică și finul Aparaschivei prezintă la bancă noi evaluări ale creditelor. Analizele fuseseră întocmite de o companie (Sigma Business Consult) unde era asociată chiar sora celei care acordase împrumuturile bancare în 2008.
Pe sora-consultantă o cheamă Monica Băcilă. Directoarea de sucursală e Dana Băjescu, șefă la BRD Dorobanți încă de la înființare.
Cele două mai ascund un secret de familie în America Centrală.
Adică o firmă offshore din Panama pe care Dana Băjescu o deținea împreună cu sora ei, în timp ce aproba credite de zeci de milioane și pleca în vacanțe de lux cu rudele pe banii clienților băncii.
Azi, creditele sunt anchetate la DIICOT, iar terenurile puse gaj – la DNA.
Tot în Panama se ascund și beneficiarii direcți ai terenurilor retrocedate fraudulos și ipotecate de Remus Truică.
În martie 2013, procurorii anti-mafia au început urmărirea penală față de mai mulți șefi din BRD și oameni de afaceri, clienți ai băncii.
Acuzațiile? Constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare și spălare de bani.
Concret, bancherii și afaceriștii puseseră la cale o schemă prin care primii acordau celorlalți credite în condiții preferențiale: dobânzi mai mici, perioade de rambursare favorabile, garanții echivoce. Bancherii erau răsplăți, printre altele, cu excursii în toată lumea, iar afaceriștii nu mai rambursau creditele.
Ancheta a devenit tot mai complexă în timp, cazul fiind știut drept „Dosarul Bancherilor”. Rechizitoriile se întind pe 13.000 de pagini. Prejudiciul: 130 de milioane de euro.
Banii, însă, au ajuns în buzunare de foști demnitari, securiști sau moguli media precum Remus Truică, Elena Udrea, Adrian Sârbu, Sorin Roșca Stănescu etc. Toți au în comun obținerea pe ochi frumoși a unor credite nerambursate, pentru care au garantat cu proprietăți supraevaluate de 5-6 ori sau cu firme cosmetizate evazionist pentru a părea mai profitabile decât în realitate.
Nimic n-ar fi fost posibil, arată procurorii, fără complicitatea unor funcționari-cheie din BRD, directori de sucursală și chiar directori generali. Printre ei și Dana Băjescu, șefa diziviei VIP a băncii.
DIICOT a pus sub acuzare nu una, ci trei grupări.
1.Prima e a fraților Creștin, afaceriști misterioși și foarte controversați, dar băgați puternic în imobiliare, energie, alimentație publică sau transporturi feroviare.
2.Alta îl are ca personaj central pe fostul general de spionaj comunist Dragoș Diaconescu.
3.Iar cealaltă grupare era coordonata de Remus Truica, un broker tradițional de interese imobiliare în zona Snagov.
Metoda antecontractul
Schema cu terenurile supraevaluate, acolo unde este implicată și Monica Băcilă, sora directoarei BRD, era ceva mai sofisticată decât falsificarea registrelor contabile din firme.
Prima condiție: în acte apar interpuși.
Gruparea identifica terenuri de vânzare, bătea palma cu vânzătorii de bună credință, dar nu semna contracte de vânzare-cumpărare, ci doar antecontracte. Achita, totuși, suma totală a tranzacției, astfel că vânzătorul încasa toți banii pe teren. Cumpărătorul, în schimb, rămânea cu un antecontract și cu două procuri – una care-i permitea să vândă terenul în numele vânzătorului inițial și încă una care-i permitea să ipotecheze terenul.
Astfel, cumpărătorii aveau suficient spațiu pentru ca, după ce achitau valoarea reală, de piață, pe un teren, să-l ipotecheze pentru o sumă mult mai mare, stabilită de evaluatori racolați de grupare.
Antecontractele, singurele care stipulau valoarea reală a terenurilor, nici nu mai erau incluse în dosarele de creditare – acolo ajungeau doar evaluările umflate.
La fel, nici proprietarii inițiali ai terenurilor nu erau nevoiți să semneze contractele de credit cu banca, pentru că îi împuterniciseră deja pe cei implicați în schemă.
Remus Truică, Cristi Aparaschivei, Sorin Roșca Stănescu
Cert e că firma Monicăi Băcilă, sora Danei Băjescu, a reunit, la Snagov, un miliardar israelian, mâna dreaptă a unui fost premier român și un personaj care semna acte ca „Alteță Regală”.
Altfel spus: Benny Steinmetz, Paul Lambrino autoproclamat „Al României” si omul lor de legătură, Remus Truică.
Cei trei au folosit serviciile companiei de evaluare imobiliară (Sigma Business Consult) deținută de sora șefei BRD, ca să poată plimba pădurea Băneasa de la stat la prințul Lambrino, apoi la Steinmetz, de unde a sfârșit pe numele unor interpuși.
Faptele arată așa:
În august 2008, trei parcele de teren extravilan din Snagov erau evaluate de o firmă privată la mai bine de 3 milioane de euro fiecare. Fiecare avea proprietari diferiți, care nu erau doar vecini, ci și creditori VIP la BRD Dorobanți. Împreună, au împrumutat 7,5 milioane de euro.
Primul, Remus Truică, a gajat 10.000 de metri pătrați din Snagov pentru 3 milioane de euro. Terenurile erau pe numele unor interpuși.
Al doilea, finul Cristi Aparaschivei, a împrumutat 1,5 milioane de euro, punând gaj alt teren în Snagov.
Al treilea, Sorin Roșca Stănescu, a ipotecat și el proprietatea vecină pe 3 milioane de euro.
Toate cele trei credite au fost acordate pe 3 ani, însă în condiții speciale, pentru clienți VIP – protocol asumat de BRD Dorobanți, unitatea dedicată clienților de lux ai băncii.
Astfel, Truică, Aparaschivei și Roșca Stănescu nu plăteau rate lunare, ci urmau să ramburseze creditele dintr-o dată, la scadență. Numai că în 2011, când momentul a venit, cei trei au invocat prăbușirea pieței imobiliare care i-ar fi sărăcit. Fără bani, au venit cu o alternativă: să dea băncii terenurile puse gaj.
Abia aici a intervenit sora directoarei BRD.
Sigma Business Consult, compania Monicăi Băcilă, a evaluat în mai 2011 toate cele trei terenuri la câte 570.000 de euro fiecare. Pasul era esențial. Cu o astfel de evaluare, banca era practic forțată să declare creditele neperformante și să le indexeze pe coloana de pierderi din bilanțul anual al grupului Societe General.
Așa că cei trei clienți premium au rămas cu banii.
Însă chiar și evaluarea făcută de Sigma era prea optimistă, arată procurorii. O altă evaluare făcută la scurt timp arată că terenurile de la Snagov nu puteau fi folosite deloc ca garanție bancară.
Nu doar BRD a fost faultată în afacerea cu terenurile din Snagov, ci și statul român. Terenurile gajate la bancă de cei trei, Truică, Aparaschivei și Roșca-Stănescu, fuseseră retrocedate ilegal și reprezintă, la rândul lor, un prejudiciu uriaș în dosarul penal de la DNA.
Celebra fermă Băneasa, în suprafață de 47 de hectare, majoritatea pădure, a fost retrocedată nelegal către Paul Lambrino în 2007. Imediat, prințul a vândut pâmântul lui Benjamin Steinmetz, actor important pe piața imobiliară. În acea perioadă, miliardarul îl folosea ca intermediar chiar pe Remus Truică, acesta fiind omul din teren care se ocupa de tot, inclusiv de contactele cu Lambrino.
Tranzacția propriu zisă s-a derulat prin Reciplia SRL, o firmă românească din portofoliul lui Steinmez, administrată de oamenii săi.
Remus Truică, inginerul schemei prin care terenurile au ajuns la magnatul israelian via Lambrino, a cumpărat câteva pentru sine, dar le-a pus pe numele unor interpuși. Cu o parte din aceste proprietăți a garantat, de altfel, creditul de 3 milioane de la BRD.
Dosarul DNA privind retrocedarea Fermei Regale Băneasa a fost trimis în judecată în 2016. Paul Lambrino, Remus Truică și Beny Steinmetz sunt acuzați, printre altele, de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare de bani, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită.
Monica Băcilă nu a răspuns întrebărilor transmise de RISE pe marginea acestui subiect.
Excursii prin lume, pe banii clienților
Sucursala Dorobanți a fost gândită încă de la înființare, în noiembrie 2004, ca o unitate de elită spre care erau direcționați clienții VIP ai băncii, fiind condusa dintotdeauna de aceeași Dana Băjescu, numită în post la 33 de ani, când unitatea nu avea statut special.
În 2010, Băjescu a făcut obiectul unei investigații interne demarate de grupul bancar francez asupra ramurii din România. Verificându-i comunicațiile pe e-mailul de serviciu, angajatorul a descoperit patru călătorii de lux în care directoarea a mers alături de familie pe banii unui client, Planoil SRL, una dintre firmele care luase credite în condiții privilegiate de la sucursala Danei Băjescu.
Auditorii interni ai grupului francez erau interesați, în primul rând, de creditele acordate în beneficiul lui Remus Truică, fostul șef de cabinet al premierului Adrian Năstase. Într-un schimb de mailuri, Dana Băjescu răspunde ferm că, din cunoștințele ei, sucursala pe care o conduce nu a acordat credite pentru achiziționarea de terenuri aparținând lui Remus Truică.
Numai că, arată francezii în raportul lor, Dana Băjescu a mințit pe subiectul Truică, alegând să ignore legătura evidentă dintre acesta și finul său creditor, dar și cu alți oameni de paie.
Concluziile raportului intern al BRD
Dana Băjescu, în deplină cunoștință de cauză, a propus spre aprobare și a susținut șapte credite pentru persoane fizice interpuse, implicate într-o schemă financiară, în beneficiul unei alte persoane.
Dana Băjescu a propus spre acordare 7 credite acordate unor persoane fizice, în valoare de 19,1 milioane de euro, fără a efectua controale suficiente.
Dana Băjescu a efectuat diverse excursii, plătite de anumiți clienți, persoane juridice, ai grupului Dorobanți.
Dana Băjescu și-a folosit influența personală asupra departamentului Risc pentru a evita respectarea anumitor norme interne.
Dana Băjescu nu a răspuns întrebărilor RISE. Avocatul ei, Bogdan Micu, ne-a transmis că preferă să nu discute cazurile clienților, însă a adăugat că „există un termen în septembrie”.
Cât privește firma din Panama?
“Nu știu de offshore. E prima oară când aud despre existența unei firme din Panama în legătură cu subiectul.”
Neliniște în Panama
Pe 7 iulie 2017, contabilii de la Mossack Fonseca decid că-i prea riscant să păstreze în lista de clienți firma Blaxter Properties Corp.
Contabilii de la Mossack Fonseca au încercat, fara succes, să obțină actele beneficiarilor reali ai companiei Blaxter Properties Corp
În calitate de agent registratar, Mossack Fonseca era obligată să știe identitatea patronilor de offshore, sursa averii lor și scopul banilor rulați prin Panama.
Panamezii identifică totuși beneficiarii reali prin două copii de pașaport, ambele românești. Numele care apar în copiile de pașaport din arhiva contabililor panamezi sunt cele ale surorilor Dana Băjescu și Monica Băcilă. Prima – directoarea BRD, cealaltă – consultantă.
Azi, ambele primesc împreună citații în Dosarul Bancherilor, dar la DIICOT e ceață în privința companiei lor offshore din Panama. Procurorul de caz, Adrian Tudoran, nu a oferit lămuriri :
“Nu pot să vă confirm sau să vă infirm, nu pot să vă spun nimic. (…) Dosarul e în faza de urmărire penală, nu are niciun termen în septembrie. Nu e terminată urmărirea penală în dosarul ăsta.”
Toate detaliile pe:
https://www.riseproject.ro/articol/surorile-panorama/
