Recomandarea exercițiilor fizice la persoanele hipertensive care fac sport

0
1162

 

 

 

 

Dr. Cătălin Colț
Medic rezident medicină sportivă
Institutul Național de Medicină Sportivă

Hipertensiunea arterială este o entitate tot mai prezentă în societatea modernă. Din ce în ce mai multe persoane, nu doar în România, suferă de această afecțiune și trebuie să învețe să trăiască cu ea. Adică, să își trăiască viața în condiții normale, asta însemnând inclusiv să facă sport, de performanță sau amator.

În Europa occidentală, prevalența hipertensiunii arteriale este de 14,4% și 21,2% la bărbații cu vârsta între 20-29 ani, respectiv 30-39 ani, în timp ce, la femeile din aceleași grupe de vârstă ea atinge 6,2%, respectiv 9,9%. Tensiunea arterială crescută la tineri prezice o mortalitate și o morbiditatea cardiovasculară crescută decenii mai târziu. La sportivii de performanță, este una dintre cele mai frecvente anomalii descoperite la screening-ul cardiovascular din timpul evaluării clinice periodice. Hipertensiunea arterială este unul dintre factorii de risc majori pentru boala coronariană, care este principala cauză de moarte subită la sportivii cu vârsta de peste 35 de ani. De asemenea, este un factor de risc pentru hipertrofia de ventricul stâng, care reprezintă substratul infarctului miocardic și al aritmiilor ventriculare.

Ghidurile Societății Europene de Cardiologie susțin activitatea fizică regulată ca recomandare de clasă IA pentru prevenirea și tratamentul bolilor cardiovasculare, ceea ce a dus la creșterea numărului de persoane hipertensive care se antrenează în mod regulat, dar și a celor care doresc să practice un sport de performanță. Numeroase studii au demonstrat că o serie de exerciții fizice sunt eficiente în scăderea tensiunii arteriale, independent de scăderea în greutate. În acest sens, o meta-analiză a 127 de studii clinice a arătat o reducere a tensiunii arteriale sistolice cu 3,4-4,7 mmHg și a celei diastolice cu 2,4-3,1 mmHg. A fost obiectivată scăderea tensiunii arteriale indiferent de tipul, frecvența și intensitatea exercițiilor fizice, dar beneficiile asupra tensiunii arteriale încetează odată cu renunțarea la sport. Un program de activitate fizică derulat pe cel puțin 4 luni afectează pozitiv și remodelarea ventriculului stâng.

Exercițiile fizice în cazul persoanelor cu hipertensiune arterială nu diferă față de cele recomandate persoanelor normotensive. Prescrierea (recomandarea) exercițiilor fizice ar trebui să urmeze regula – „FITT”:

  • Frecvența – 5-6 sesiuni de antrenamente/săptămână;
  • Intensitatea – 55%-70% din ritmul cardiac maxim (calculat după formula 220 – vârsta);
  • Timpul (durata): inițial 15-20 minute/sesiune; eventual 30-40 minute/sesiune;
  • Tipul de exercițiu: exercițiile izotonice dinamice sunt cele mai eficiente – de exemplu: mersul pe jos, alergarea, înotul, ciclismul, ski fond-ul sau dansul aerobic.

Prima condiție, în cazul persoanelor care fac sport, de performanță sau amator, este ca hipertensiunea arterială să fie controlată. Înainte de orice program de exerciții fizice, trebuie să ne asigurăm că tensiunea arterială este mai mică de 180/105 mmHg. Dintre clasele de medicamente folosite în terapie, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) și blocanții receptorilor de angiotensină (sartanii) sunt cei care influențează cel mai puțin toleranța la efort. Beta-blocanții interferă cu frecvența cardiacă și pot scădea toleranța la efort, iar blocanții canalelor de calciu pot cauza hipotensiune ortostatică. O atenție deosebită trebuie acordată fenomenului de deshidratare, mai ales în cazul celor care folosesc medicație diuretică.

Referinte bibliografice:

1Christopher C. Madden, Margot Putukian, Eric C. McCarty, Craig C. Young. Netter’s Sports Medicine 2nd edition 2018; 122; 259-260.

2 36th Bethesda Conference: Recommendations for determining eligibility for competition in athletes with cardiovascular abnormalities. JACC 2005; 45(8): 1318-1375.

3 H. M. Berge, C. B. Isern, E. Berge. Blood pressure and hypertension in athletes: a systematic review. Br J Sports Med 2015; 49:716–723.

4 Jelena Suzic Lazic, Victoria Watt. Hypertension in elite athletes – New Insights into an old problem. Aspetar Sports Medicine Journal 2015; Issue 2: 316-324.

5 Mills KT, Bundy JD, Kelly TN, Reed JE, Kearney PM, Reynolds K, Chen J, He J. Global disparities of hypertension prevalence and control: a systematic analysis of population-based studies from 90 countries. Circulation 2016; 134: 441–450.

6 Josef Niebauer, Mats Bo¨rjesson, Francois Carre, Stefano Caselli, Paolo Palatini, Filippo Quattrini, Luis Serratosa, Paolo Emilio Adami, Alessandro Biffi, Axel Pressler, Christian Schmied, Frank van Buuren, Nicole Panhuyzen-Goedkoop, Erik Solberg, Martin Halle, Andre´ La Gerche, Michael Papadakis, Sanjay Sharma, Antonio Pelliccia. Recommendations for participation in competitive sports of athletes with arterial hypertension: a position statement from the sports cardiology section of the European Association of Preventive Cardiology (EAPC). European Heart Journal 2018; 39: 3664–3671.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here