Curtea de Conturi a descoperit prejudicii de 687,6 milioane de lei în instituțiile publice și entităților deținte de statul român în 2016. Cele mai frecvente categorii de abateri și nereguli, care au determinat producerea de prejudicii prin cuantumul estimat al acestora, dar și prin perpetuarea lor de la un an la altul, s-au constatat 5.765 de cazuri. Cele mai mari prejudicii au fost aduse bugetelor unităților administrativ-teritoriale (61% din total), în principal prin:
*stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor și a altor drepturi acordate funcționarilor publici, personalului contractual, persoanelor cu funcții de conducere și personalului care ocupă funcții de demnitate publică (68 milioane lei);
*efectuarea de cheltuieli de personal neprevăzute de legislația în vigoare (37 milioane lei);
*angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare fără respectarea prevederilor legale (46 milioane lei);
*modul de alocare și utilizare a fondurilor pentru investiții, a subvențiilor sau a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a Unităților Administravit Teritoriale (29 milioane lei);
*plăți peste normele, cotele sau baremurile legale (22 milioane lei);
*cheltuieli supraevaluate sau majorate nejustificat (20 milioane lei);
*efectuarea de cheltuieli cu bunuri și servicii fără contraprestație: bunuri, lucrări, servicii nerecepționate în cantitatea facturată și plătită (15 milioane lei);
*efectuarea de plăți pentru lucrări neexecutate (13 milioane lei);
Cu ocazia verificărilor desfăşurate, urmărind obiectivele de audit stabilite, au fost identificate 21.427 de cazuri de abateri, care au generat venituri suplimentare de 978,1 milioane lei, prejudicii 687,6 milioane lei sau erori financiar-contabile de 43.225 milioane lei”, se arată în raport.
Potrivit documentului, faţă de anul 2016, volumul abaterilor referitoare la venituri nestabilite, neevidenţiate şi, pe cale de consecinţă, neurmărite şi neîncasate a scăzut cu aproximativ 35%, iar la prejudiciile produse bugetelor publice a fost consemnată o scădere cu aproximativ 62,72% faţă de anul precedent.
La polul opus s-au situat abaterile financiar-contabile care, în anul 2017, au cunoscut o creştere de aproximativ 48% faţă de cele constatate în 2016, abaterea predominantă regăsindu-se în evidenţierea şi raportarea patrimoniului public atât de către entităţile din administraţia centrală cât şi de către cele din administraţia locală.
“Abaterile constatate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în anul 2017 au semnalat nestabilirea şi neîncasarea unor venituri de 262 milioane lei, generarea unor prejudicii de 431 milioane lei, în scădere cu 52% faţă de anul 2016, precum şi erori de înregistrare în evidenţele contabile, de patrimoniu sau fiscale, neînregistrarea şi neevaluarea unor active, a căror valoare a fost estimată la 7.337 milioane lei. Volumul veniturilor suplimentare constatate în anul 2017 a fost mai mic decât în anul 2016 când nivelul acestora a fost de 374,78 milioane lei. Pe de altă parte, volumul abaterilor financiare a avut un trend crescător, cu 36% mai mare faţă de anul 2016”, se menţionează în raport.
În cadrul obiectivelor Curţii de Conturi s-au situat şi acţiunile de audit al performanţei care s-au finalizat cu rapoarte speciale transmise Parlamentului, membrilor Guvernului şi altor instituţii interesate de concluziile acestor acţiuni. Domeniile abordate au fost diferite, precum mediu, transporturi, cercetare-dezvoltare, asistenţă socială, cultură, tineret şi sport, cât şi activităţi derulate de către entităţile din administraţia publică.
În ceea ce priveşte buna guvernanţă, instituită printr-un control intern managerial eficient, Curtea de Conturi subliniază faptul că există încă multe carenţe în organizarea şi mai ales în implementarea acestuia la nivel instituţional.
Pe partea de monitorizare a modului în care entităţile controlate/auditate implementează măsurile dispuse şi recomandările formulate, în anul 2017 s-au efectuat 4.302 de acţiuni de monitorizare, comparativ cu anul 2016 în care s-au realizat 4.037 de acţiuni de acest gen, impactul măsurilor implementate fiind subliniat de fiecare dată.
Potrivit sursei citate, Autoritatea de Audit, singura autoritate naţională competentă să efectueze audit public extern, în conformitate cu legislaţia comunitară şi naţională, asupra fondurilor nerambursabile puse la dispoziţia României de către Uniunea Europeană şi-a axat verificările, în principal, pe urmărirea regularităţii cheltuielilor declarate Comisiei Europene în anul 2016, precum şi a unor obiective specifice în legătură directă cu procesul de închidere a perioadei de programare 2007-2013.
