APIA și statul român – cine plătește pentru distrugerea unuia dintre cele mai mari grupuri agricole din România?
În anii 2000–2010, grupul Racova reprezenta un reper al agriculturii românești moderne. Cu peste 40.000 de hectare de teren arabil, ferme zootehnice și infrastructură de procesare, holdingul controlat de Adrian Porumboiu genera anual zeci de milioane de euro și susținea mii de locuri de muncă directe și indirecte.
La doar câțiva ani distanță, construcția economică s-a prăbușit.
Momentul decisiv a venit în 2015, când Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a aplicat o amendă record de 17 milioane de euro pentru presupuse nereguli în declarațiile privind efectivele de animale. Măsura a fost prezentată drept o corecție administrativă legată de subvenții europene. În realitate, efectele au fost devastatoare.
Imediat după emiterea deciziei, conturile Comcereal Vaslui – cea mai importantă companie din grup – au fost blocate. Subvențiile au fost suspendate, fluxurile financiare au fost paralizate, iar datoriile au început să se acumuleze rapid. Furnizorii și creditorii nu au mai putut fi plătiți, iar presiunea financiară a generat un efect în lanț: insolvențe, executări și vânzări forțate de active.
În încercarea de a salva ce se mai putea salva, Porumboiu a căutat investitori externi. Mai multe active au fost preluate de entități din Elveția și Republica Moldova, asociate cu grupul TransOil. Tranzacțiile s-au realizat într-un context de presiune extremă, iar o parte dintre companii au ajuns ulterior în insolvență, cu datorii considerabile.
După ani de litigii, instanțele românești au anulat definitiv amenda, constatând caracterul nelegal al actului administrativ emis de APIA.
Între timp însă, grupul Racova nu mai exista în forma sa inițială. Activele fuseseră vândute sau pierdute, companiile erau falimentare, iar imperiul agricol construit în două decenii fusese destructurat.
Anularea amenzii nu a readus businessul la viață.
Marea întrebare rămâne: cine răspunde pentru prejudiciu?
Legea contenciosului administrativ (nr. 554/2004) permite persoanelor prejudiciate de un act administrativ ilegal să solicite nu doar anularea acestuia, ci și despăgubiri pentru pagube materiale și morale. Codul Civil consacră, la rândul său, răspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin acte ilegale ale funcționarilor.
În teorie, cadrul juridic este clar. În practică, foarte puține cazuri ajung să producă despăgubiri proporționale cu dimensiunea prejudiciului.
Dacă se poate demonstra că amenda a fost ilegală, că blocajele financiare s-au bazat exclusiv pe acel act și că acestea au generat pierderi cuantificabile – de la valoarea activelor vândute forțat până la profitul nerealizat și afectarea reputației – atunci statul român și instituțiile implicate ar putea fi obligate la plata integrală a prejudiciului.
Cazul Racova depășește însă povestea unui antreprenor.
El ridică o problemă sistemică: cât de protejat este mediul de afaceri în fața unei erori administrative majore? Poate un act emis de o autoritate publică, ulterior declarat ilegal, să distrugă ireversibil un grup economic fără ca statul să suporte consecințe financiare reale?
Fără mecanisme efective de răspundere patrimonială, orice decizie administrativă greșită devine un risc sistemic pentru economie.
Cazul Racova rămâne un test pentru statul român. Nu doar juridic, ci și instituțional: dacă eroarea este dovedită, cine plătește pentru ea?
