Conform unui proiect de ordonanţă, firmele cu datorii la Fisc, fie de stat, fie private, vor putea să-şi achite restanțele într-o perioadă de cel mult şapte ani.
Aşa speră autorităţile să aducă bani în plus la buget. Patronii spun că măsura va ajuta, în special, marile companii de stat, care sunt şi printre cei mai mari datornici.
Ca să ″curețe″ economia de restanţieri, Ministerul Finanţelor propune o nouă păsuire. Firmele cu întârzieri la plata datoriilor către stat vor putea să-şi achite restanțele acumulate până la finalul anului 2017, sub supravegherea unui expert, care va stabili şi modul în care vor fi plătiţi banii.
Adrian Bența, consultant fiscal:
”Pe o perioadă de 7 ani, nu se plătesc dobânzi şi penalităţi de întârzieri, aici e facilitatea fiscală. Se vor încasa nişte bani, măcar prin faptul că aceste companii sunt în viaţă şi-şi plătesc datoriile curente.″
Prin aceste înlesniri la plată, Guvernul speră să salveze de la insolvență companiile, inclusiv de stat, cu mari restanțe la Fisc. Până acum, firmele în insolvență şi în faliment au acumulat datorii uriaşe, de peste 60 de miliarde de lei.
Patronii spun că măsura e îndreptată, de fapt, spre marile companii de stat, cu datorii tot la stat.
Florin Jianu, președintele Consiliului IMM:
”Dacă ne uităm la primele 500 de companii mari datornici în România, 75% din datoria totală e datoria totală a societăţilor deţinute de stat, deci statul nu ar trebui decât să eficientizeze managementul acelor companii.″
Pe lista datornicilor la ANAF publicată în primăvara anului trecut, apăreau 35.000 de firme, iar în fruntea ei – companii de stat cu datorii uriaşe, cum ar fi Compania Naţională a Huilei, CFR şi Societatea Naţională a Cărbunelui.
Deocamdată, măsura înlesnirii la plată e în stadiu de proiect, iar până când va fi aprobată, Ministerul Finanţelor ar trebui să vină şi cu o analiză care să arate câţi bani ar putea fi încasaţi de la firmele salvate de la insolvență.
Până atunci, ministerul se uită către ANAF pentru a aduce mai mulţi bani la buget. Vrea ca instituţia să-şi concentreze controalele pe cele 3.000 de companii mari din ţară, de la producători de maşini, până la reţele de magazine şi producători de software.
Iar contestaţiile făcute de aceste companii nu vor mai ajunge la ANAF, ca până acum, ci direct la Ministerul Finanţelor, care va putea ulterior să le şi controleze activitatea.
