Secretarul general al ministerului Justiției și șefa CAB iau apărarea Liei Savonea în disputa cu Camelia Bogdan. Secretarul general al ministerului Justiției, judecătorul Bogdan Mateescu, este de părere că motivarea Liei Savonea în cazul Dan Voiculescu – Camelia Bogdan este „o hotărâre excepțională”. În urmă cu șase ani îi cerea demisia din CSM. Mesajele inoportune și apoi șterse ale contului „Liana Arsenie”, numele șefei Curții de Apel București (CAB).
După ce critică influencerii și ipocriții care se bucură când este condamnat un personaj antipatic, Mateescu ajunge la concluzia că „judecătorii nu sunt justițiari. Ei nu personalizează cazurile în interes propriu. Ei nu pot fi jucători, nu pot folosi oamenii judecați să se urce pe valuri de simpatie pentru a-și face vreo imagine mesianică. Nu inventează norme, nu încalcă grosolan legea, pentru că iată, și ei pot intra în sfera penalului, ca orice altă persoană”, scrie secretarul general al ministerului Justiției pe Facebook.
Un profil cu numele „Liana Arsenie”, adică al președintelui delegat a Curții de Apel București a postat trei comentarii la scurt timp după postarea lui Mateescu:
- „Din păcate sau din fericire despre acest adevăr este protestul magistraturii. Despre dreptul la un proces echitabil, despre dreptul la apărare și despre dreptate. Este despre aceste perspective care nu trebuie să se mai materializeze într-un stat de drept, adică un stat al respectului pentru oameni. Despre faptul că justiția nu poate fi instrument pentru răfuielile personale ale niciunui personaj”
- „Din păcate, așa a arătat „lupta anticorupție” în acea vreme. Mai grav este că toată lumea aplauda și dorea”
- „Cand cineva atragea atentia, era etichetat ca personaj controversat, antireformist etc”,
Ulterior, au fost șterse, dar mai multe capturi de ecran au fost salvate de cei care au citit postarea lui Mateescu.
Profilul cu Liana Arsenie nu mai apare pe platforma de socializare, el fiind schimbat cu pseudonimul „Pop Aly”.
Replica fostei judecătoare Bogdan
Preluat cu entuziasm de publicațiile pro-inculpați, mesajul lui Mateescu a fost criticat de fosta judecătoare Camelia Bogdan. „Domnul Mateescu, fost președinte al CSM, personaj controversat, fost suspect de corupție, apropiat al doamnei Lia Savonea, își permite să invoce principii de echitate și imparțialitate, în timp ce ignoră faptul că, dacă s-ar fi dat curs justiției, ar fi putut fi judecată direct în cameră preliminară de către îCCJ, fără drept la apărare și fără dublu grad de jurisdicție, în contradicție cu standardele CEDO și cu principiile fundamentale ale statului de drept”, arată Bogdan.
În plus, ea mai spune că „se cuvine evidențiat cum doamna Lia Savonea încalcă jurisprudența CEDO în favorea condamnatului Dan Voiculescu, în aplauzele Ministerului Justiției și a Președintelui Curții de Apel București, unde urmează să se judece apelul împotriva sentinței pe care Tribunalul București o va pronunța în revizuirea domnului Dan Voiculescu”.
Anunță strămutarea proceselor
Camelia Bogdan mai arată că președinta Curții de Apel București vulnerabilizează principiul autorității de lucru judecat și slăbește poziția statului român. „Doamna Liana Arsenie, în calitate de președintă a Curții de Apel București, aplaudă desființarea hotărârilor definitive, după ce desființeaza altele din solidaritate cu condamnații definitiv, într-un gest care contravine principiului autorității de lucru judecat și care vulnerabilizeaza poziția statului român în fața investitorilor internaționali, inclusiv în dosarul Aleverley Investment contra României. În acest context, anunț că voi solicita strămutarea tuturor cauzelor de la Curtea de Apel București și Tribunalul București, protecție internațională anti-SLAPP și anti-suit injunction și notificarea Guvernului României pentru a-și proteja poziția în dosarul Aleverley Investment contra României (proces câștigat de România), corolar desființării deciziei definitive de către doamna Liana Arsenie)”.
Dosarul Aleverley Investment contra României a fost judecat în 2022 și a avut ca obiect plângerea unor firme din Cipru deranjate de exproprierea indirectă a investițiilor, prin sechestrul instituit asupra bunurilor societăților românești și asupra titlului lor de proprietate a terenului din Băneasa unde se dorea construirea unui ansamblu imobiliar. Aleverley Investment a solicitat despãgubiri în valoare de aproximativ 200 milioane de dolari.
Liana Arsenie este cea care l-a achitat, în 2024, în rejudecare, pe magnatul Puiu Popoviciu, despre care a spus că nu a pus mâna prin fraudă pe terenul de 224 de hectare din Băneasa al Universității de Agronomie (așa cum a decis justiția prin verdict definitiv în urmă cu 7 ani), ci a încheiat o afacere legală.
Răzgândirea lui Mateescu
Postarea lui Mateescu vine ca replică la o decizie controversată a instanței supreme, unde într-un dosar judecat de Lia Savonea, actuala președintă a ÎCCJ, a schimbat temeiul clasării din „fapta nu există” în „a intervenit prescripția” în dosarul în care inculpații Grivco au cerut procurorilor să constate că dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) a fost judecat de un magistrat care a comis infracțiuni de serviciu.
Savonea a scris în încheiere că judecătoarea Bogdan încălcat cu știință o serie de dispoziții legale, de drept penal și procesual penal, „încălcare ce a avut ca urmare, prejudicierea gravă a petenților”.
În iunie 2025, după ce Savonea s-a înscris și apoi a devenit președintele ÎCCJ în urma unui concurs în care a candidat de una singură, Mateescu spunea despre aceasta că „este cel mai bun manager de sistem judiciar pe care l-am întâlnit și un om foarte tenace și asumat”.
Laudele lui Mateescu față de Savonea, fosta sa colegă din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) sunt cel puțin bizare, având în vedere că în octombrie 2019 el era unul dintre cei șapte membri ai Consiliului care cereau demisia lui Savonea pe motiv că și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile, a avut acuzații tendențioase la adresa colegilor și a generat stări conflictuale cu ministrul Justiției.
Solicitare publicare drept la replică – Camelia Bogdan
Către: Redacția Lumea Justiției (LUJU)
Ref: Solicitare publicare drept la replică – art. 30 alin. (6) din Constituția României
Subsemnata, Camelia Bogdan, fost judecător, vă adresez prezenta solicitare în temeiul dreptului la replică consacrat de:
• Art. 30 alin. (6) din Constituția României, care garantează dreptul oricărei persoane la apărarea reputației și demnității sale;
• Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public;
• Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care impune statelor membre obligația de a asigura un echilibru just între libertatea de exprimare și protecția reputației (a se vedea Pfeifer c. Austria, Axel Springer c. Germania, Voiculescu și alții c. România).
Întrucât publicația dumneavoastră a găzduit afirmații publice ale domnului Bogdan Mateescu care mă vizează direct, în contextul dosarului „Telepatia” și al deciziei ICCJ, vă solicit publicarea integrală a dreptului la replică transmis, care include:
• Clarificări privind procedura de confiscare în dosarul ICA;
• Referințe la standardele CEDO și directivele europene aplicabile;
• Expunerea profilului domnului Bogdan Mateescu, inclusiv suspiciunile de corupție și influențare a justiției;
• Reacția la afirmațiile doamnei Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București, pe care le redau ad literram:
Comentariile doamnei Liana Arsenie la postarea de pe Facebook a domnului Bogdan Mateescu:
Arsenie Liana
Din pacate sau din fericire despre acest adevar este protestul magistraturii. Despre dreptul la un proces echitabil, despre dreptul la aparare si despre dreptate. Este despre aceste perspective care nu trebuie sa se mai materializeze intr un stat de drept, adica un stat al respectului pe tru oameni. Despre faptul ca justitia nu poate fi instrument pentru rafuielile personale ale niciunui personaj.
• 46 min
Arsenie Liana
Din pacate, asa a aratat “lupta anticoruptie” in acea vreme. Mai grav este ca toata lumea aplauda si dorea.
• 33 min
Arsenie Liana
Cand cineva atragea atentia, era etichetat ca personaj controversat, antireformist etc.
Drept la replică – Justiția nu este tabloid, dar nici paravan pentru impunitate
Subsemnata, Camelia Bogdan, fost judecător in dosarul ICA, solutionat in complet colegial cu judecatorul Mihai Mihalcea, desemnati prin hotarare a Colegiului de conducere a Curtii de Apel Bucuresti de catre doamna Lia Savonea, în virtutea dreptului la replică consacrat de art. 30 alin. (6) din Constituția României și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind protecția reputației profesionale, formulez prezenta replică față de afirmațiile publice ale domnului Bogdan Mateescu, secretar general al Ministerului Justiției, și ale doamnei Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București, in comentariile de pe facebook a postarii domnului Bogdan Mateescu, referitoare la dosarul „ICA” și la decizia doamnei LIA SAVONEA privind constatarea abuzului în serviciu.
Profilul domnului Bogdan Mateescu
Domnul Mateescu a fost vizat într-un dosar penal redeschis de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), după ce fusese clasat de DNA. Dosarul viza fapte grave: complicitate la luare de mită în formă continuată, trafic de influență și cumpărare de influență, în legătură cu atribuirea unor contracte publice de către tatăl său, primarul orașului Băile Govora. Printre foloasele necuvenite investigate se numărau servicii de coafor și materiale de construcție, oferite în schimbul influenței exercitate de domnul Mateescu în calitate de magistrat.
Deși ÎCCJ a confirmat redeschiderea urmăririi penale, dosarul nu a fost finalizat, iar Inspecția Judiciară a clasat cercetările disciplinare, în ciuda existenței unor înregistrări în care domnul Mateescu oferea unui funcționar un post mai bine remunerat în schimbul tăcerii privind faptele tatălui său. Acest profil, marcat de influențarea justiției, conflicte de interese și protecție instituțională, pare să fie modelul agreat pentru ocuparea celor mai înalte funcții în sistemul judiciar român.
Domnul Mateescu, fost președinte al CSM, personaj controversat, fost suspect de corupție, apropiat al doamnei Lia Savonea, își permite să invoce principii de echitate și imparțialitate, în timp ce ignoră faptul că, dacă s-ar fi dat curs justiției, ar fi putut fi judecatat direct în cameră preliminară de către ÎCCJ, fără drept la apărare și fără dublu grad de jurisdicție, în contradicție cu standardele CEDO și cu principiile fundamentale ale statului de drept.
Confiscarea în dosarul ICA
În dosarul ICA, instanțele au dispus confiscarea produsului infracțiunii de spălare a banilor, inclusiv de la terți, în conformitate cu dispozițiile art. 112 alin. (1) lit. e) și alin. (6) Cod penal, art. 33 din Legea nr. 656/2002, precum și cu standardele internaționale consacrate de FATF, CETS 198 și jurisprudența CEDO.
Confiscarea a fost dispusă asupra bunurilor dobândite prin fapta penală, bunurilor și banilor obținuți din exploatarea acestora, bunurilor produse de acestea și beneficiilor indirecte rezultate din reinvestirea produsului infracțiunii, conjunct cu repararea prejudiciului infractiunii. Instanța a reținut că GRIVCO SA și Compania de Cercetări Aplicative și Investiții SA sunt entități controlate de inculpatul Dan Voiculescu, beneficiar real, care a dispus de bunuri dobândite prin fapte penale, inclusiv prin donații către fiicele sale.
Decizia CEDO Voiculescu v. România
În decizia pronunțată la 22 februarie 2022 în cauza Voiculescu și alții împotriva României (cererea nr. 502/15 și altele), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat măsura sechestrului instituită asupra bunurilor reclamantelor, fiicele lui Dan Voiculescu și societățile comerciale controlate de acesta.
Curtea a constatat că măsura sechestrului nu a constituit o pedeapsă în sensul art. 7 din Convenție, întrucât reclamantele nu fuseseră condamnate penal. De asemenea, Curtea a reținut că procedura națională a oferit reclamantelor o oportunitate rezonabilă de a-și susține cauza, iar ingerința în dreptul de proprietate nu a fost disproporționată față de obiectivul legitim urmărit.
CEDO a subliniat că măsura sechestrului era conformă cu interesele generale ale societății și că instanțele naționale au analizat argumentele reclamantelor într-o manieră motivată și echitabilă. Prin urmare, cererile au fost declarate inadmisibile.
În dosarul ICA, instanțele au dispus confiscarea produsului infracțiunii de spălare a banilor, inclusiv de la terți, în conformitate cu dispozițiile art. 112 alin. (1) lit. e) și alin. (6) Cod penal, art. 33 din Legea nr. 656/2002, precum și cu standardele internaționale consacrate de FATF, CETS 198 și jurisprudența CEDO (Silickiene c. Lituania, Bongiorno c. Italia, Welch c. UK).
Confiscarea a fost dispusă asupra:
- bunurilor dobândite prin fapta penală;
- bunurilor și banilor obținuți din exploatarea acestora;
- bunurilor produse de acestea;
- beneficiilor indirecte rezultate din reinvestirea produsului infracțiunii.
Instanța a reținut că GRIVCO SA și Compania de Cercetări Aplicative și Investiții SA sunt entități controlate de inculpatul Dan Voiculescu, beneficiar real, care a dispus de bunuri dobândite prin fapte penale, inclusiv prin donații către fiicele sale. Confiscarea de la terți a fost justificată prin poziționarea bunurilor în patrimoniile acestora, în scopul disimulării provenienței ilicite, în conformitate cu jurisprudența CEDO.
Se cuvine evidentiat cum doamna Lia Savonea incalca jurispurdenta CEDO in favorea condamnatului DAN VOICULESCU, in aplauzele Ministerului Justitiei si a Presedintelui Curtii de Apel Bucuresti, unde urmeaza sa se judece apelul impotriva sentintei pe care Tribunalul Bucuresti o va pronunta in revizuirea domnului DAN VOICULESCU.
- Confiscarea de la terți – standarde CEDO și aplicarea în dosarul ICA
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că confiscarea bunurilor de la terți este permisă dacă se respectă următoarele condiții:
– Există o legătură directă între bunurile confiscate și infracțiunea comisă.
– Terții au fost implicați procedural, au fost citați, au avut acces la dosar, au putut contesta măsura și au beneficiat de apărare.
– Măsura este proporțională și justificată de un interes public legitim.
În cauza Voiculescu și alții împotriva României (cererea nr. 502/2015), CEDO a constatat că:
„Instanța națională a menținut măsura sechestrului dispusă în cauză, considerând că prin instituirea sechestrului asupra produselor directe ale infracțiunii […] sunt respectate pe deplin dispozițiile legislației penale și ale Constituției.”
„Reclamantele au avut posibilitatea de a-și susține cauza personal și prin reprezentanți legali aleși […] instanța națională a analizat – și a respins cu motivare suficientă – argumentele reclamantelor potrivit cărora bunurile în cauză nu reprezentau produse ale infracțiunii.”
„Ingerința în exercitarea de către reclamante a dreptului la respectarea bunurilor lor nu era disproporționată față de obiectivul legitim urmărit.”
Această jurisprudență confirmă că măsurile de confiscare dispuse în dosarul ICA au fost conforme cu standardele europene privind protecția dreptului de proprietate și dreptul la un proces echitabil.
- Lipsa de imparțialitate a judecătorilor – standarde CEDO și analiza în contextul dosarului ICA
Imparțialitatea judecătorului este analizată în două dimensiuni:
– Subiectivă – dacă există dovezi că judecătorul are o opinie personală sau un interes în cauză.
– Obiectivă – dacă există aparențe rezonabile care pot pune la îndoială imparțialitatea, chiar și fără intenție.
În cauza Voiculescu și alții, CEDO a concluzionat:
„Nu există aparențe ale unei lipse obiective sau subiective de imparțialitate din partea judecătorilor din completul de apel.”
În dosarul nr. 2655/1/2023, încheierea pronunțată de doamna judecător Lia Savonea ridică serioase semne de întrebare privind imparțialitatea:
– A fost implicată în repartizarea dosarului ICA în 2014.
– A fost declarată incompatibilă de CSM în 2017, iar documentele au fost ignorate.
– A reținut o infracțiune prescrisă, fără procedură penală, fără audiere și fără calitate procesuală.
Aceste elemente pot fi interpretate ca indicii obiective de lipsă de imparțialitate, contrar jurisprudenței CEDO.
Imperativul respectarii de catre judecatori a Constitutiei Romaniei, CEDO si aquis-ului comunitar
Recuperarea produsului infractiunii in cauzele de spalare de bani cu caracter autonom are loc atat prin masuri de confiscare, cat si prin masuri de reparare a prejudiciului infractiunii, aplicandu-se principiul full compensation. Eu impreuna cu colegul Mihai Mihalcea nu am aplicat Directive netranspuse in cazul ICA, ci Legea romana, interpretata in lumina standardelor CEDO, conform Constitutiei Romaniei. Am evocat bineinteles calendarul UE, aquis-ul comunitar fiind obligatoriu conform 148 din Constitutia Romaniei.
În perioada de transpunere a unei directive europene, statele membre au obligația de abținere – adică nu au voie să adopte măsuri contrare obiectivelor directivei, chiar dacă aceasta nu a fost încă transpusă în legislația națională.
Această obligație derivă din jurisprudența constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a statuat că:
„În perioada de transpunere, statele membre trebuie să se abțină de la adoptarea unor dispoziții care ar putea compromite în mod grav rezultatul scontat al directivei.”
(CJUE, cauza C-129/96 Inter-Environnement Wallonie)
Ce înseamnă concret această obligație?
- Directiva produce efecte indirecte chiar înainte de transpunere, prin obligația de abținere.
- Autoritățile naționale nu pot adopta norme contrare sau care ar face imposibilă aplicarea directivei ulterior.
- Instanțele naționale pot interpreta legislația existentă în lumina directivei, chiar dacă aceasta nu a fost încă transpusă.
Relevanță pentru dosarul ICA
În dosarul ICA, instanțele au interpretat NORMELE INTERNE privind confiscarea în lumina standardelor CEDO și a acquis-ului comunitar, respectând obligația de abținere și anticipând transpunerea directivei 2014/42/UE privind confiscarea de la terți.
Această abordare este perfect legală și conformă cu dreptul european, iar orice afirmație contrară ignoră obligațiile internaționale asumate de România ca stat membru UE.
Doamna Liana Arsenie, în calitate de președintă a Curții de Apel București, aplaudă desființarea hotărârilor definitive, dupa ce desfiinteaza altele din solidaritate cu condamnatii definitiv, într-un gest care contravine principiului autorității de lucru judecat și care vulnerabilizează poziția statului român în fața investitorilor internaționali, inclusiv în dosarul Aleverley Investment contra României.
În acest context, anunț că voi solicita:
- strămutarea tuturor cauzelor de la Curtea de Apel București și Tribunalul București;
- protectie internationala anti-SLAPP și anti-suit injunction;
- notificarea Guvernului României pentru a-și proteja poziția în dosarul Aleverley Investment contra României((proces castigat de Romania), corolar desfiintarii deciziei definitive de catre doamna Liana Arsenie).
Justiția nu este tabloid, dar nici instrument de glorificare a unor personaje compromise. Adevărata justiție este aceea care respectă legea, drepturile fundamentale și standardele internaționale, nu cea care se ascunde în spatele unor lozinci moralizatoare.
Vă solicit publicarea replicii în termenul legal prevăzut de legislația națională, cu mențiunea că, în caz de refuz, voi sesiza instanțele competente și organismele internaționale privind încălcarea dreptului la apărare și la reputație.
Cu considerație,
Camelia Bogdan
