Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat structura creşterii economice din T3 2017. Avansul PIB-ului a fost de 2,6% faţă de trimestrul anterior şi de 8,8% faţă de trimestrul similar din 2016, neschimbat faţă de prima estimare publicată de INS acum trei săptămâni. Comerţul şi serviciile au avut o contribuţie importantă de 3,6 puncte procentuale (pp) la PIB-ul real din T3, urmate de agricultură (2,6pp) şi industrie (1,8pp). O mare parte din surpriza furnizată iniţial de datele referitoare la creşterea economică este explicată astfel prin performanţa excepţională a agriculturii care a crescut cu 33,4% în termeni anualizaţi. Pe partea de cheltuieli, consumul populaţiei a rămas principalul factor de creştere (contribuţie de 7,9pp) pe fondul politicilor fiscale şi salariale relaxate ale executivului. O mică surpriză a fost oferită de contribuţia pozitivă a formării brute de capital fix (2,4pp) în condiţiile în care investiţiile publice au fost slabe iar datele lunare referitoare la lucrările de construcţii au fost persistent negative. Exporturile nete au avut o contribuţie negativă de 1,2pp la PIB deoarece importurile au depăşit exporturile ca ritm de creştere.
Guvernul a făcut public săptămâna trecută proiectul bugetului de stat pentru 2018. Acesta este construit pe o creştere economică de 5,5% în 2018, o rată medie a inflaţiei de 3,1% şi un curs EURRON mediu de 4,55. Deficitul bugetar cash este prognozat oficial la 2,97% din PIB, în timp de deficitul pe standarde ESA va fi de 2,96% în 2018 conform guvernului.
Investiţiile bugetate pentru 2018 sunt de 38,5 mld lei, în creştere de la un nivel previzionat de 25,5 mld lei în acest an.
Ministerul de Finanţe a emis ieri obligaţiuni cu scadenţa în iulie 2027 în valoare de 621,7 milioane lei, peste planurile iniţiale de 400 milioane lei, la un randament mediu de 4,53% şi unul maxim de 4,54%. Cererea investitorilor a fost puternică (1,34 mld lei), reflectând posibil o creştere sezonieră a lichidităţii din piaţă.
