Leul a căzut la minimul istoric vinerea trecută față de euro, când banca centrală a stabilit cotația oficială la 4,6390. Presiunile de depreciere au devenit manifeste începând de marți când, în cursul conferinței de presă după decizia de politică monetară, guvernatorul s-a referit la o mai mare flexibilitate a cursului de schimb sugerând un interes mai mare din partea BNR pentru stabilitatea dobânzilor față de cea a cursului. La scurt timp după aceea, leul a spart rapid nivelul de rezistență strict de până atunci de 4,60. După o încercare de corecție în cursul zilei de miercuri, leul a reintrat pe depreciere, încheind săptămâna la minimul menționat mai sus. Pe piața valutară locală au fost prezenți atât jucători străini, cât și locali, volumele tranzacționate fiind de peste două ori mai mari decât în săptămâna 30 octombrie – 3 noiembrie și mult peste medie. Pe lângă flexibilitatea mai mare a cursului care pare să determinat slăbirea leului, sentimentul de incertitudine indus de mult prea desele și ample modificări de ordin fiscal ar fi putut, de asemenea, influența traiectoria monedei naționale.
Producţia industrială a scăzut în mod neaşteptat în septembrie (-0,7% faţă de august) şi a terminat trimestrul al III-lea într-o notă mai slabă. Sectorul prelucrător a scăzut cu 1,6% faţă de august din cauza evoluţiei slabe a bunurilor de capital şi a bunurilor de folosinţă îndelungată, în ceea ce a părut o corecţie după salturile din luna anterioară. Sectorul energetic a câştigat viteză după căderile din iulie şi august, iar cel extractiv a scăzut în comparaţie cu luna precedentă. Pe ansamblu, producţia industrială a încetinit anual la 8,5% în T3 de la 10,9% în T2. Industria prelucrătoare a avansat anual cu 9,3% în T3, iar cea extractivă cu 12%. Chiar dacă în încetinire, avansul industriei este unul solid și va avea o contribuție pozitivă la PIB în T3.
Transgaz a raportat un profit net de 33 milioane lei în T3 2017, în scădere cu 57% faţă de T3 2016 în special din cauza reducerii veniturilor din rezervarea de capacitate cu 48 milioane lei. Veniturile componentei de volum au crescut cu 3 milioane lei pe seama creşterii cantităţii facturate cu 5% faţă de T3 2016. Profitul net din T1-T3 2017 a fost de 433,6 milioane lei, în creştere cu 21% faţă de perioada similară din 2016. Performanţa din 2017 va fi influenţată de creşterea cantităţii de gaz transportată (+14% în primele 9 luni din 2017), cât şi de veniturile substanţiale din suprataxarea clienţilor care au depăşit capacitatea rezervată. Începând din 2018 ar putea urma o normalizare a profitului, pe seama reducerii veniturilor reglementate cu 9% în perioada oct. 2017-sep. 2018.
Transelectrica a informat acţionarii că pe 10 noiembrie 2017 Tribunalul Bucureşti a respins ca nefondată cererea de anulare a deciziei adunării generale a acţionarilor de pe 16 octombrie 2017 cu privire la aprobarea distribuirii unui dividend suplimentar de 2,33 lei pe acţiune. Data ex-dividend pentru distribuţia suplimentară de cash a fost 31 octombrie, iar data plăţii va fi 22 noiembrie.
MFP va emite astăzi obligațiuni de stat în valoare de 500 milioane lei care maturizează în martie 2022.
