Producția de țiței va scădea lent în perioada 2030-2050, existând chiar posibilitatea ca, după 2035 să se îndrepte către zero

0
1567
Producția de țiței

„Se estimează că producția de țiței își va continua tendința de scădere lentă între 2030 și 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tone echivalent petrol). În scenariul ambițios de decarbonare combinat cu prețuri mici ale petrolului, producția de țiței cunoaște un punct de cotitură în 2035, începând de la care are loc o scădere abruptă către zero. Producția de gaz natural va scădea, după ce atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025 ca urmare a producției din Marea Neagră, la 96 TWh în 2030 și la 65 TWh în 2050. Ca și în cazul țițeiului, scenariile de preț mic prevăd o scădere către zero a producției de gaze începând cu 2045”, se menționează în proiect.

Producția de energie primară va scădea

Potrivit acestuia, producția totală de energie primară va prezenta o ușoară scădere, de la 304 TWh (echivalentul a 26,2 milioane tep) în 2030 la 287 TWh în 2050. Producția totală de cărbune va scădea de la 32 TWh în 2030 la 12 TWh în 2050, în continuarea tendinței de diminuare a cărbunelui în mixul energetic (45 TWh în 2020), în timp ce producția de energie din surse regenerabile va crește în ritm susținut, de la 86 TWh în 2030 la 129 TWh în 2050. În ceea ce privește producția totală de energie pe bază de biomasă și deșeuri, aceasta prezintă, în toate scenariile, o creștere consistentă în perioada 2030-2050.

Accelerarea producției de biomasă

„În Scenariul Optim, producția este de 48 TWh în 2030 și de 68 TWh în 2050. Este notabilă tendința de accelerare a producției pe bază de biomasă după 2030, prin dezvoltarea tehnologiilor moderne și eficiente la scară largă, în special în mediul rural”, se precizează în document.

De asemenea, proiectul de Strategie mai semnalează că evoluția dependenței de importuri de energie prezintă diferențe de la scenariu la scenariu. Potrivit Scenariului Optim, de la nivelul de 23% în 2030, dependența de importuri va crește la 29% în 2035, pentru a scădea apoi până la 21% în 2050. Țițeiul rămâne principala formă de energie importată în România în toată această perioadă și în toate scenariile analizate.

Valorile maxime ale dependenței de importuri

„Valorile maxime ale dependenței de importuri ar fi atinse în Scenariul de Referință cu prețuri scăzute ale combustibililor (RLow), cu 42% în 2030 și 62% în 2050; cele minime, pe de altă parte, ar fi atinse în scenariul ambițios de decarbonare (P3050): 17% în 2030, 28% în 2035, pentru a coborî la doar 2% în 2050. Acest scenariu necesită un volum considerabil mai mare de investiții decât Scenariul Optim”, se mai menționează în proiect. Ministerul Energiei a lansat marți în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here