În acelasi timp, programele de infrastructură și resurse umane au avut cele mai scăzute rate de absorbție a fondurilor europene, reiese din „Raportul anual de analiză și prognoză – România 2018”, realizat de Societatea Academică din România (SAR).
“Principalul loc unde se vede proasta guvernare este în sectorul fondurilor UE. Având în vedere marele decalaj de dezvoltare între România și media UE, executivul ar fi putut să profite din plin de fonduri, dar proasta guvernare a dus la o utilizare ineficientă și la oportunități ratate. La nivel european există două exemple extreme, care au făcut obiectul a numeroase studii: Grecia și Irlanda. Două țări comparabile la început, care au primit fonduri similare, dar numai una a reușit să recupereze, pe când celaltă s-a prăbușit, în ciuda faptului că a înregistrat o foarte bună absorbție. În ambele cazuri guvernarea a jucat un rol important”, se arată în document, unde se precizează că România fost statul membru care a pierdut cele mai multe fonduri europene din cauza capacității administrative deficitare și a erorilor în (re)alocarea acestora.
În ceea ce privește dezangajările, arată raportul, România a pierdut definitiv 1,6 miliarde euro prin dezangajări.
„Exact programele care ar fi trebuit să adreseze unele dintre principalele probleme ale societății – infrastructura și resursele umane – au înregistrat nu numai rate scăzute de absorbție, ci și cele mai consistente dezangajări (POS Transport pierzând peste 500 milioane euro) și cele mai mari creanțe în urma implementării proiectelor. Cu alte cuvinte, POST și POSDRU au fost printre cele mai prost implementate programe de coeziune în perioada anterioară de programare”, menționează SAR.
Cu toate acestea, programele pentru agricultură sunt de departe cele mai afectate de nereguli în obținerea și utilizarea banilor europeni: un pic peste 400 milioane euro pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și Schema de plată unică pe suprafață.
„În ceea ce privește creanțele încă nerecuperate de stat de la beneficiari (publici și/sauprivați), observăm că programul adresat mediului privat conduce cu 45 milioane euro, iar în agricultură, din nou, PNDR se dovedește a fi problematic cu 177 milioane euro de recuperat. O situație finală va putea fi oferită numai după închierea proceselor de către instanțele de judecată”, arată raportul citat.
Conform calculelor estimative, ale Societății Academice din România, cuantumul corecțiilor financiare se ridică la 1,1 miliarde euro, iar cele mai problematice programe sunt cele pe infrastructură, respectiv Programul Ooperațional Sectorial Transport (peste 500 milioane euro), Programul Operațional Regional (peste 300 milioane euro) și Programul Operațional Sectorial Mediu (peste 300 milioaneeuro).
“Mai mult, după jumătatea actualei perioade de programare (2014-2020) românii sunt încă blocați în nevoia de a ridica nivelul absorbției și nu acordă atenția cuvenită impactului și calității proiectelor finanțate pentru beneficiarul final. O rată ridicată de absorbție nu este o condiție suficientă pentru ca România să diminueze decalajul față de media UE și, în cel mai rău caz, poate chiar să ducă la o risipă și la acutizarea problemelor de guvernanță defectuoasă, ca în Grecia”, explică SAR.
