Principala cauză pentru care a fost emisă OUG 114 privind măsuri fiscal-bugetare, este lipsa veniturilor la bugetul de stat

0
324

Ordonanţa de Urgenţă 114/29 decembrie 2018 instituie taxe noi pe cifra de afaceri pentru sectorul energetic şi telecom, precum şi taxe pe activele din sistemul bancar.

Dan Bădin, partener coordonator Servicii fiscale şi juridice, Deloitte România, a declarat, într-o întâlnire cu presa:

„Mi-am adus aminte de o zicală a unui părinte al manipulării şi aş spune chiar un maestru, Joseph Goebbels, care spunea că o minciună repetată de un număr suficient de ori ajunge să devină adevăr. Se pare că noi am ajuns în perioada în care trebuie să repetăm adevărul de un număr suficient de ori, astfel încât acesta să rămână adevăr. România nu este formată numai din guvernanţi sau numai din angajaţi, ci este formată din absolut toţi cei care trăiesc în această ţară, inclusiv companiile care reprezintă o componentă importantă a economiei naţionale. Până la urmă, companiile reprezintă locul principal de unde oamenii îşi obţin veniturile ca să trăiască. Ordonanţa 114 are deja efecte negative asupra economiei şi afectează, în mod substanţial, multe industrii. Am vrut să înţelegem, în primul rând, de ce a fost dată această Ordonanţă? Acum, la mai bine de o lună, când vedem că bugetul nu a fost publicat, se pare că o componentă principală a cauzelor pentru care a fost emis acest document o reprezintă, eventual, lipsa de venituri la buget. După mai mulţi ani în care unele dintre taxe au fost scăzute, iar cheltuielile guvernamentale au crescut destul de mult, fiscalitatea ca principală sursă a bugetului de stat se pare că nu mai poate susţine în momentul acesta bugetul României şi, probabil, că aceasta este una dintre cauze, dacă nu cauza principală a acestei Ordonanţe”, a spus Bădin.

Reprezentantul Deloitte a adăugat că formularea „taxa pe lăcomie”, menţionată iniţial în OUG 114, poate avea ca scop „identificarea unui duşman de clasă, care este reprezentat de companii”, potrivit unui comunicat .

„Nu ştim dacă sunt şi alte cauze. Trebuie să recunosc că, cel puţin pentru mine, a fost foarte ciudat să apară într-un text de lege formularea „Taxă pe lăcomie”. Nu ştiu dacă o astfel de Ordonanţă nu a fost gândită şi ca un început al unei campanii electorale. Sper că nu ne vom duce către o astfel de direcţie, dar o polarizare a societăţii pare să aibă loc prin identificarea a unui duşman de clasă, care este reprezentat de companii. Nu cred că trebuie să ne ducem în această direcţie şi sper că nu a fost aceasta una dintre intenţiile de modificare a legii. Formularea în sine, însă, dă de gândit. O întrebare pe care mi-am pus-o de foarte mulţi ani şi o repet de fiecare dată este aceea cu privire la cine dă legile în România? În fiscalitate, din păcate, de la Revoluţie încoace, nu avem foarte multe cazuri când legea fiscală a fost adoptată de către Parlament. De fiecare dată Guvernul este cel care emite legi în această zonă extrem de importantă în ceea ce priveşte legislaţia. În ultima vreme se vorbeşte foarte mult de ce zice Constituţia, Curtea Constituţională a devenit destul de activă în ultima vreme… Cred că în România, pentru ca domeniul acesta al fiscalităţii să fie mai stabil şi mai predictibil, este mai important să aibă loc nişte dezbateri în Parlament cu privire la nişte schimbări foarte importante ale legislaţiei”, a subliniat Dan Bădin.

Acesta a precizat, totodată, că emiterea Ordonanţei 114 s-a făcut ocolind prevederile referitoare la transparenţă, în condiţiile în care actul normativ a fost anunţat cu numai două zile înainte de a fi publicat.

„Mai mult, nu se respectă nici acel principiu din Codul Fiscal că Legea fiscală trebuie să fie modificată cu cel puţin 6 luni înainte. Nu este acesta primul Guvern care încalcă aceste principiu, dar din păcate aceasta se pare că este excepţia, şi nu regula pe care doreşte să o instituie legea. Până la urmă, ideea de bază este aceea că o lege ar trebui să fie, în principiu, dezbătută, cunoscută, să existe în plus şi un studiu de impact. O astfel de lege importantă se pare că nu a avut absolut deloc un studiu de impact care să arate cum va fi afectată economia. Impactul acestei Ordonanţe a fost rapid şi puternic: Bursa a fost impactată chiar înainte de intrarea în vigoare a legii, apoi companii care decid să îşi regândească investiţiile, investitori care se gândesc dacă să mai vină sau nu în România, impact asupra cursului de schimb”, potrivit sursei citate.

În ceea ce priveşte urmările actului normativ emis de către Guvern, în decembrie 2018, Bădin a menţionat slăbirea încrederii din partea agenţilor economici într-o stabilitate şi predictibilitate a mediului de afaceri din ţara noastră.

„Încrederea, până la urmă, a agenţilor economici în stabilitate şi predictibilitate pentru mediul acesta pare să slăbească. Asta în contextul în care, de multă vreme, se vorbeşte de faptul că perioada de după criză este una dintre cele mai lungi după cele de-al Doilea Război Mondial. S-ar putea să urmeze o zonă de depresie sau poate chiar o criză economică în următoarea perioadă. Sper ca astfel de măsuri să nu facă eventual România mult mai nepregătită pentru a răspunde în cazul unor scăderi economice. Momentan, nu ştie nimeni care este nevoia de finanţare a statului”, a punctat specialistul Deloitte România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here