Prima emisiune SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ la B1TV – Povestea numirii Vioricai Dancilă la BNR – DEZVĂLUIRE: “Din 38 de bănci de pe piața românească, în anul 2012, 36 au plătit ZERO impozit pe profit, vreme de 5 ani, iar în prezent, aceleași instituții plătesc mult sub potențial”

0
1626

Vineri, 21 mai, a fost difuzată pe postul de televiziune B1TV, prima emisiune Săptămâna Financiară, realizată de cunoscutul jurnalist de investigaţii, Dan Bucura. (www.jurnalist.ro)

Invitaţii acestei prime emisiuni au fost: domnul senator PSD, Daniel Zamfir, un cunoscut “prieten al băncilor”, prin prisma iniţiativelor legislative pe care le-a avut în trecut, împreună cu avocatul Gheorghe Piperea şi domnul Sebastian Bodu, jurist şi fost Preşedinte al ANAF, în perioada 2005-2007 când s-a înregistrat cea mai mare creștere a veniturilor colectate la bugetul de stat, prin lărgirea bazei de impozitare.

Prin Skype, a fost prezent în emisiune şi redactorul şef al publicaţiei Săptămâna Financiară (www.sfin.ro), Florian Schiponca.

Cel mai fierbinte subiect a săptămânii trecute a fost cel legat de numirea doamnei Vasilică Viorica Dancilă în funcţia de consultant la Banca Naţională a României.

“Au fost multe discuţii, în această săptămână, legate de prezenţa doamnei Dancilă, acolo. Până la urmă cineva trebuie să dea explicaţii în legătură cu acest subiect, în primul rând cei care au angajat-o pe doamna Dancilă. L-am auzit pe domnul Vasilescu pe un post de televiziune, explicând faptul că BNR şi-a propus să accelereze procesul de trecere la moneda euro şi pentru asta este nevoie de un lobby în Uniunea Europeană iar doamna Dancilă a fost europarlamentar timp de 2-3 mandate şi prim-ministru al României. Aşa au decis cei de la BNR, iar eu nu aş vrea să intru într-o polemică pe această temă”, a spus domnul Daniel Zamfir.

Este ştiut faptul că, în perioada când era membru ALDE, dl Daniel Zamfir s-a bucurat de susţinerea doamnei Dancilă, prim-ministru, la acea vreme, pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al ASF.

În intervenţia să, Florian Schiponca a spus: “Legat de modul în care doamna Dancilă a fost numită la BNR, domnul Adrian Vasilescu ne-a spus foarte clar că aceasta a fost europarlamentar şi are blazon de fost premier. În plus, doamna Dancilă a avut relaţii speciale cu ecologiştii din Parlamentul European. Ştirea despre angajarea doamnei Dancilă în poziţia de consultant al departamentului verde, nu de consilier al guvernatorului, aşa cum apăruse iniţial, este una tristă, chiar dacă la început a părut o glumă. De fiecare dată când a apărut o criză guvernamentală domnul Isărescu a fost acolo, sus, pe primele poziţii în preferinţele românilor, pentru funcţia de premier. Domnia sa fost văzut ca fiind tehnocratul perfect, capabil să gestioneze problemele grave cu care societatea românească s-a confruntat la un moment dat. De curând, în cadrul BNR guvernatorul a iniţiat o politică de management îndreptată spre căutarea tinerilor competenţi, despre care a vorbit în repetate rânduri, domnia sa afirmând că doreşte să asigure continuitatea la conducerea instituţiei. În mentalul colectiv, BNR s-a impus ca o instituţie în care meritocraţia părea a fi dominantă. În acest moment, prin noile numiri, lucrul acesta devine deja îndoielnic, mai ales în situaţia în care Guvernul şi-a asumat în faţa Comisiei Europene introducerea managementului profesionist, în toate instituţiile de stat”.

Fostul preşedinte ANAF, Sebastian Bodu a fost ceva mai conciliant, afirmând: “Haideţi să stabilim ce face Viorica Dancilă, la BNR… Domnia sa nu este manager… Este un consultant, alături de Petre Roman, Ioan Mircea Pascu şi cine mai e pe acolo… Toţi foşti demnitari. Ei se ocupă de lobby… Ei nu sunt manageri sau specialişti într-un domeniu foarte tehnic. Ei se ocupă de lobby şi aşa cum spunea domnul Zamfir, Petre Roman are o vastă experienţă internaţională. Viorica are mai puţină decât Petre Roman, dar a fost europarlamentar.”

Profitând de subiect, domnul senator Zamfir a revenit la dispută pe care domnia sa o are cu băncile comerciale, cu marile companii multinaţionale şi cu BNR, spunând: “Eu nu sunt deloc de acord cu rolul Băncii Naţionale, acela de a fi doar un arbitru pe piaţă, pentru că aceasta, de cele mai multe ori, de la Revoluţie încoace, s-a poziţionat de partea băncilor şi nu de partea clienţilor băncilor… Vă dau un exemplu… Săptămâna acesta am depus la Camera Deputaţilor, un proiect de lege, extrem de important la care BNR a avut un punct de vedere de respingere, de aviz negativ… Este vorba despre un proiect pe care l-am iniţiat în sensul celor de până acum şi anume ca toate contractele pe care le fac românii pentru servicii şi utilităţi, să aibă valoare în moneda naţională. Adică nu mai vreau ca factura mea la telefonie să mai vină în euro. Cursul de schimb luat în calcul nici măcar nu este cel al BNR, ci este cursul pe care îl stabileşte acea companie cu o anumită bancă. Deci, vreau să vă uitaţi pe o factură de telefonie mobilă şi veţi vedea că a fost calculată la un curs de peste 5 lei, ori la BNR, cursul este sub 5 lei. Compania de telefonie facturează 20 de euro pe lună, deci ea tot timpul îşi ia cei 20 de euro pe lună. De ce toată devalorizarea este pe spinarea consumatorului? În România, 99% dintre salariaţi sunt retribuiţi în lei.”

În replică, Sebastian Bodu a explicat: “Este vorba că orice vânzător vrea să îşi conserve puterea de cumpărare… Are, la rândul lui, costuri în euro. Noi ne comportam acum ca şi cum am fi membrii euro… Să vedem cum este.”

În intervenţia să, pe acest subiect, jurnalistul Florian Schiponca, a spus: “Eu înţeleg punctele de vedere ale ambilor invitaţi. Da, este adevărat, facturile se plătesc la un curs al euro, dar în lei… Cursul euro folosit de companii este menit să securizeze profitul şi cheltuielile pe care acestea le fac. Ce nu mi se pare corect, este ceea ce spunea domnul Zamfir mai devreme, faptul că se foloseşte un alt curs decât cel al BNR. Dorim să aderăm la zona euro, însă ar trebui totuşi să ne raportăm la un singur curs de referinţă.”

În continuarea discuţiilor, senatorul Daniel Zamfir, a dezvăluit că din anul 2012, băncile din România timp de 5 ani nu au contribuit aproape cu nimic la bugetul de stat. „Vă spun acum, în premieră o situație halucinantă. Din 38 de bănci de pe piața românească, în anul 2012, 36 au plătit ZERO impozit pe profit vreme de 5 ani de zile! Iar în prezent, aceleași instituții plătesc mult sub potențial”.
De partea cealaltă, Sebastian Bodu a încercat să justifice aceste cifre punandu-le pe seama crizei economice începute în 2008.

În finalul emisiunii, realizatorul Dan Bucura a adus în discuţie un caz pe care l-a catalogat drept halucinant: “Este un caz pe care l-am descoperit acum 2 zile în emisiunea colegului Silviu Mănăstire, la emisiunea “Dosar de politician”. Este vorba despre un distins profesor de la ASE, de la catedra relaţii externe, care nu are nici o treabă cu domeniul bancar… Este vorba despre cazul domnului Cristian Păun, care a primit acum un an aviz favorabil de la BNR pentru a ocupa funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie, al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Aşa cum legea asta pe care am citit-o şi noi, spune că cel care merge în acel post trebuie să aibă experienţă în domeniu, ne-am gândit că cel care merge să conducă CA-ul unei instituţii financiar nebancare, atât de importante, ar trebui să aibă experienţă. Ei bine, BNR a spus că un profesor care se ocupă de relaţii internaţionale, poate să conducă o instituţie.”

Şi pe acest subiect discuţiile au fost la fel de aprinse, Sebastian Bodu spunând că: “nu este manager, este membru în consiliul de administraţie, iar consiliul de administraţie nu face management”.

De partea cealaltă Daniel Zamfir a argumentat: “Nu mai pot cu oamenii ăştia care tot vorbesc cum trebuie să fim de dreapta, ce înseamnă dreapta şi cum salvează dreapta economia românească, dar ei au câte 4 joburi la stat, prin diverse consilii de administraţie”.

La final, Dan Bucura a anunţat noua rubrică a emisiunii, începând cu săptămâna viitoare: “Afacerea Săptămânii”. Primul episod va fi despre vânzarea fabricii Vulcan, de către proprietarul acesteia, domnul Ovidiu Tender. Vorbim despre cea mai mare tranzacţie cu terenuri, vorbim despre 13 hectare, 130.000 mp, iar cei din piaţa imobiliară estimează că această tranzacţie se va închide undeva la 35 milioane de euro.”

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here