Parlamentul a adoptat o lege care introduce un mecanism de recompensare a performanței pentru angajații din ANAF și din Autoritatea Vamală, raportat la sumele atrase la buget în urma controalelor și a sancțiunilor aplicate firmelor. Inițiativa deschide însă o dispută sensibilă între nevoia statului de a crește colectarea fiscală și riscul ca inspectorii să fie stimulați financiar să urmărească, înainte de toate, stabilirea unor obligații fiscale cât mai mari.
Potrivit noilor prevederi, personalul autorităților administrației fiscale și vamale ar putea primi premii substanțiale în funcție de rezultatele obținute în activitatea de control. Miza este evidentă pentru bugetul public: într-un context în care statul caută permanent surse suplimentare de venit și încearcă să reducă evaziunea fiscală, creșterea eficienței controalelor poate aduce încasări mai mari din taxe, impozite, accesorii și amenzi.
Pentru companii, însă, mecanismul ridică întrebări privind echilibrul relației dintre contribuabil și autoritatea de control. Confederația patronală IMM România contestă legea, semnalând preocupări legate de introducerea unui stimulent financiar direct pentru inspectorii care constată și stabilesc sume suplimentare de plată în sarcina firmelor.
Colectarea mai bună, între obiectiv bugetar și presiune asupra mediului de afaceri
ANAF și structurile vamale au un rol esențial în administrarea veniturilor statului, de la verificarea modului în care firmele își declară și plătesc obligațiile fiscale până la combaterea fraudei și aplicarea sancțiunilor pentru abateri. În teorie, premierea performanței poate încuraja controale mai bine pregătite, recuperarea unor creanțe restante și o activitate mai eficientă în zonele cu risc fiscal ridicat.
Problema invocată de reprezentanții IMM-urilor apare atunci când criteriul principal de performanță este legat de valoarea sumelor stabilite în urma controalelor. Pentru antreprenori, mai ales pentru firmele mici și mijlocii, un control fiscal poate însemna costuri administrative, blocarea unor resurse interne și, în anumite situații, litigii îndelungate cu autoritatea fiscală.
În acest context, patronatele se tem că un sistem de premiere calculat în funcție de banii identificați sau sancțiunile aplicate ar putea afecta percepția de imparțialitate a controalelor. Un inspector trebuie să aplice legislația fiscală și vamală corect, indiferent dacă verificarea se finalizează prin impuneri suplimentare, prin sancțiuni sau prin constatarea faptului că firma și-a îndeplinit obligațiile.
O temă cu efect direct asupra încrederii dintre Fisc și contribuabili
Discuția depășește nivelul unei politici interne de salarizare. Relația dintre administrația fiscală și mediul privat depinde în mare măsură de predictibilitatea controalelor și de încrederea că normele sunt aplicate uniform. Pentru investitori și pentru companiile care iau decizii de extindere, fiscalitatea nu înseamnă doar nivelul taxelor, ci și modul în care acestea sunt administrate și contestate.
Un mecanism de recompensare orientat către rezultate financiare poate fi privit de autorități ca un instrument de mobilizare a aparatului de control și de îmbunătățire a colectării. Pentru contribuabili, aceeași formulă poate deveni un motiv suplimentar de preocupare dacă nu este însoțită de garanții clare privind obiectivitatea verificărilor, calitatea actelor de control și respectarea dreptului firmelor de a contesta eventualele decizii fiscale.
Miza este cu atât mai mare cu cât sumele stabilite de inspectori nu reprezintă întotdeauna încasări definitive la buget. Deciziile de impunere și sancțiunile pot fi contestate pe cale administrativă sau în instanță, iar rezultatul final depinde de temeinicia constatărilor și de interpretarea legislației aplicabile.
Legea adoptată de Parlament plasează astfel în centrul dezbaterii un principiu dificil de calibrat: statul are interesul legitim să combată neconformarea fiscală și să recupereze veniturile datorate, dar acest obiectiv trebuie urmărit fără a transforma controlul fiscal într-o activitate percepută ca dependentă de stimulente financiare individuale. Reacția IMM România arată că mediul de afaceri va urmări cu atenție modul în care mecanismul va fi aplicat în practică.
