Pregăteşte-te: nici mort nu scapi. Prin impozitul pe gospodărie Statul ar taxa inclusiv pensiile invalizilor sau ajutorul de înmormântare

0
1970

Multe dintre ajutoarele şi formele de sprijin pe care le dă Guvernul şi care în prezent sunt neimpozabile vor fi impozitate, dacă va fi aplicat Codul Fiscal aflat în varianta de lucru la Ministerul Finanţelor. Printre ele, ajutoarele de înmormântare, indemnizaţiile pentru creşterea copilului şi pensiile mai mici de 2.000 lei.

Prin trecerea la impozitul pe venitul global, măsură care îi va afecta decisiv pe cei care primesc ajutoare de diverse feluri de la stat sau pe salariaţii care au parte de beneficii oferite de angajator, Ministerul Finanţelor vrea să lărgească baza de impozitare, contestatul impozit pe gospodărie părând a fi doar o metodă de a taxa ceea ce în prezent nu este impozabil.

Lărgirea bazei de impozitare ar însemna o impozitare a unor venituri precum ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, indemnizaţiile pentru risc maternal, de maternitate/creşterea copilului şi îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaţilor, cât şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, sumele încasate din asigurări de orice fel, reprezentând despăgubiri, banii primiţi din exproprieri, pensiile pentru invalizii de război, sumele primite sub formă de sponsorizare sau mecenat, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, aşa cum este prevăzut în contractul de muncă.

Totodată, în baza lărgită de impunere ar putea intra pensiile sub 2.000 de lei sau veniturile din premii sub 600 de lei, dar şi contribuţiile la un fond de pensii facultativ, ori primele de asigurare voluntară de sănătate, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual de persoană. În plus, ar urma să fie taxate bursele elevilor, dar şi premiile obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale, la fel şi premiile obţinute de sportivi, arată analiza specialiştilor de la PwC.

Ministerul Finanţelor lucrează la schimbarea radicală a sistemului de impozitare, prin renunţarea la cota de 16% asupra veniturilor obţinute de persoanele fizice şi implementarea unei cote de 0-10% asupra tuturor veniturilor obţinute de o gospodărie. „Trecerea la noul sistem de impozitare va presupune câteva provocări majore din punct de vedere al procedurii fiscale, începând chiar cu necesitatea definirii foarte clare a termenului de gospodărie, inexistent până acum în legislaţia civilă din România şi cu stabilirea corespunzătoare a regimului său juridic. De asemenea, va trebui lămurit cum va funcţiona sistemul propus de angajare a câtorva mii de consultanţi fiscali plătiţi de stat, dar care să fie în slujba contribuabililor, mai ales faţă de inerentul conflict de interese care poate să apară”, a declarat Dan Dascălu, partener la firma de avocatură D&B David şi Baias.

Trebuie lămurit și dacă persoanele fizice rezidente, dar fără domiciliul în România, pot forma o gospodărie. De asemenea, cine este reprezentatul gospodăriei care răspunde de declarare şi plata impozitului pentru toată gospodăria.

În prezent, cota de 16% este printre cele mai mici din Europa. Conform datelor PwC, în 2016 cel mai mare impozit pe venit se înregistra în Suedia (57,1%), Portugalia (56,5%) şi Danemarca (55,8%). La polul opus, se află România (16%), Cehia, Lituania, Ungaria (15%) şi Bulgaria (10%). Media UE este de 39%, iar din 28 de state, doar opt, printre care şi România, au cotă unică.

Pe de altă parte, în 18 ţări din Uniunea Europeană nu există conceptul de unitate familială pentru scopuri fiscale, iar acolo unde este definită clar în legislaţie în general rămâne la latitudinea contribuabililor dacă se înregistrează în scopuri fiscale individual sau la nivel de familie.

Există, de pildă, în Danemarca, unde soţii care locuiesc împreună sunt răspunzători în comun pentru obligaţiile lor fiscale, sau Franţa, unde, de asemenea, impozitul pe venit este evaluat pe baza unei gospodării fiscale. În Germania, Spania şi Irlanda sistemul există, dar e opţional. În Grecia, soţii depun o declaraţie comună, dar fiecare este obligat să plătească impozit pe partea sa din venitul comun. În SUA, soţii sunt impozitaţi separat asupra veniturilor acestora, dar pot opta să depună o declaraţie comună.

Un alt aspect care trebuie semnalat este odată cu trecerea la impozitul pe venitul global, Finanţele vor să renunţe şi la reţinerea la sursă a impozitului pe salariu. „Trebuie spus că în toate statele membre UE, impozitul pe salarii se reţine la sursă de către angajatori. Acelaşi sistem există şi în Statele Unite pentru veniturile din salarii şi pensii.

Trecerea de la sistemul reţinerii la sursă la un sistem de declarare anuală a veniturilor presupune o schimbare profundă de mentalitate şi de proceduri fiscale, atât pentru contribuabili, care vor trebui să calculeze pe tot parcursul anului cât anume din venituri pot cheltui şi cât trebuie să păstreze pentru plata impozitului anului, dar şi pentru autorităţile fiscale, care vor fi puse în faţa unui efort administrativ considerabil pentru a gestiona volumul ridicat de informaţii presupus de noul sistem”, a declarat Mihaela Mitroi, liderul departamentului de consultanţă fiscală din cadrul PwC România.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here