În acest sens, coaliţia de guvernare PSD-ALDE ia în calcul două scenarii de reducere a impozitului pe venit, de la 1 ianuarie 2018: la 10% sau la 12%.
Ministrul Finanţelor Ionuţ Mişa a confirmat informaţia potrivit căreia s-a luat în calcul inclusiv reducerea cotei unice la 12%, la cererea sindicatelor şi a primarilor. Potrivit acestuia, dupa mai multe calcule şi analize, varianta aleasă rămâne cea pentru reducerea impozitului pe venit la 10%.
Bugetul pe anul viitor pare compromis deja de cheltuieli de personal mai mari şi reduceri de taxe promise în programul de guvernare. Scăderea impozitului pe venit la 10% este una dintre măsurile care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018, la pachet cu trecerea contribuţiilor sociale de la angajat la angajator şi reducerea acestora la 35%.
Potrivit calculelor care se află pe masa Guvernului, impactul bugetar al reducerii cotei unice la 10% este unul alarmant: peste 11 miliarde de lei minus la încasări. „Măsura reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10%, cuprinsă în programul de guvernare, va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2018“, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, la începutul lunii trecute, înainte ca prima rectificare bugetară din acest an să fie aprobată. Dar simulările avute în lucru şi discutate în coaliţia de guvernare iau în calcul încă un scenariu. Respectiv scăderea impozitului pe venit la 12%, de anul viitor. În acest caz, golul bugetar ar fi de peste 7 miliarde de lei.
Interesant este faptul că, potrivit aceloraşi surse, neimpozitarea veniturilor până în 2.000 de lei nu ar mai fi luată în calcul. Guvernul speră să recupereze o parte din veniturile pierdute cu reducerea cotei unice din trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, acolo unde un procent mai mare (35%) se va aplica la un salariu brut mai mare (creştere cu 22%).
Statul şi-a făcut calculele şi speră să încaseze 6,8 miliarde de lei anul viitor. Măsura va avea efect de domino şi va afecta atât veniturile şoferilor, prin majorarea amenzilor, cât şi pe cele ale statului, care va trebui să vireze mai mulţi bani către fodurile de pensii private. „Statul trebuie să facă ajustările necesare ca angajatorul să nu plătească în plus. De altfel această măsură are mai multe efecte adverse pe care Executivul trebuie să le repare. Amenzile se vor majora de la 1 ianuarie 2018, fără o bază economică, direct proporţională cu o creştere reală de venituri. De asemenea, contribuţia la Pilonul II de pensii, va creşte, în sumă absolută. E nevoie de o reducere a procentului ca viramentul în bani să fie la fel. Punctul de pensie se va majora de asemenea, pentru că evoluţia acestui indicator este direct legată de cea a salariului mediu brut. Sunt creşteri artificiale şi nu au legătură cu mersul economiei, de aceea, pot crea dezechilibre“, a explicat Gabriel Biriş.
În acest context, o altă sursă de venit ar fi reducerea contribuţiei la Pilonul II de pensii la 2,5%, care a fost deşa speculată înspaţiul public, în condiţiile în care sumele virate ar urma să crească cu aproximativ 4,8 miliarde de lei. De altfel, însuşi premierul a confirmat că se lucrează pe trei scenarii.
„Există trei variante: să lăsăm lucrurile aşa cum sunt, umblând doar la comisioanele care se iau astăzi de către administratorii privaţi ai acelor bani, fiindcă, repet, au exagerat; varianta a doua – să diminuăm cota pentru Pilonul II în favoarea Pilonului I şi varianta a treia – cea de opţional. Se fac calcule, Ministerul de Finanţe le va prezenta public când vor fi gata. (…) Săptămâna viitoare vom avea, cred, simulările complete“, a declarat premierul Mihai Tudose, la un post de televiziune.
Referindu-se la varianta în care oamenii pot opta, şeful Executivului a spus: „Dacă vrei să rămâi aşa, rămâi aşa. Vrei să duci mai mulţi bani în Pilonul I (…) este în regulă, optează“.
Majorarea accizelor în acest an, este o altă sursă suplimentară de venit pentru anul viitor. Dacă luăm în calcul sumele pe care Executivul speră să le primească în ultimele patru luni din acest an din creşterea accizelor, putem estima că, anul viitor, statul ar urma să încaseze în plus circa 3 miliarde de lei. „Am introdus acciza pe benzină pentru a corecta, pentru că ne-am dat seama că am micşorat-o degeaba de vreme ce companiile petroliere nu au micşorat preţurile la benzină după ce am scăzut acciza. Acel beneficiu nu s-a regăsit în impozitul pe profit. Creşterea consumului trebuia să se vadă în creşterea profitului, dar nu a fost cazul. Am introdus acciza pentru a corecta toată această situaţie, nu pentru că nu aveam bani la buget. Aici însă vreau să adaug faptul că în ultimii trei ani am tot dat facilităţi: scăderea CAS, scăderea TVA, am eliminat taxa pe stâlp, am micşorat impozitul pe dividende la 5%. Iată, am scutit de impozitul pe venit sectorul de cercetare, măsura este deja în vigoare. Am mărit salariile şi pensiile. Nu poţi să pui în balanţă toate aceste măsuri cu acciza!“, a declarat, la începutul lunii, ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa.
Din aplicarea măsurii care obligă firmele să plătească TVA într-un cont separat, Executivul speră să crească sumele venite la buget din TVA cu circa două miliarde de lei, anul viitor. Rămâne însă de văzut care va fi forma finală a aplicării acestei măsuri, după ce ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a fost pus la zid, săptămâna trecută, de către deputaţii PSD, care i-au reproşat măsura „TVA split“. A doua zi, senatorii social-democraţi au adus, în Comisia de buget-finanţe, modificări importante Ordonanţei 23/2017 aprobată de Guvern. Plata defalcată a TVA va fi obligatorie de anul viitor doar pentru companiile de stat şi firmele aflate în relaţii contractuale cu statul, pentru celelalte firme sistemul fiind opţional din 2018 şi obligatoriu doar din 2019, dacă se va dovedi funcţional.
În forma iniţială a Guvernului, ordonanţa prevede că persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA sunt obligate de la 1 ianuarie 2018 să deţină şi să gestioneze un cont de TVA pentru încasarea şi plata TVA. De la 1 octombrie, ele pot opta pentru aplicarea facultativă a măsurii, beneficiind de mai multe facilităţi fiscale. Companiile sunt însă, aproape în unanimitate, împotriva aplicării măsurii sau cel puţin pentru amânarea implementării obligatorii.
