Marea revoluţie fiscală a PSD începe să se simtă din această lună în buzunarele românilor: pentru unii în minus, fie că sunt bugetari sau din mediul privat, iar pentru alţii, precum deputaţii, în plus

0
486

Luna februarie vine cu decontul „ţopăielii fiscale” a guvernării, urmând ca oamenii să primească salariile pentru luna ianuarie. Cei mai mari pierzători sunt programatorii şi persoanele cu handicap, ale căror salarii scad cu 7%. Ei fiind scutiţi de impozit, Guvernul nu a găsit o soluţie pentru a compensa majorarea contribuţiilor sociale. Pierzători mai sunt şi circa 3% din bugetari, cea mai abruptă scădere salarială netă fiind de 3.411 lei.

În schimb, câştigătorii sunt guvernanţii, deputaţii înşişi beneficiind de o majorare a lefurilor de 800 lei net.

Începând cu luna ianuarie, au fost aplicate atât atât transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, măsură care afectează toţi salariaţii din România, cât şi legea salarizării unitare, care îi afectează pe bugetari.

Sebastian Oprescu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici, estimează că în urma acestor mişcări, pentru aproape 22.000 de bugetari salariile vor scădea.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat că vor scădea salariile pentru 3% din bugetari, dar „sunt foarte mici scăderi”, în timp ce pentru ceilalţi 97% cresc salariile.

Totodată, şi salariile a peste 2 milioane de angajaţi din mediul privat ar putea scădea, estimează preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin. El susţine că pentru aceşti angajaţi nu au fost încă înregistrate acte adiţionale privind majorarea salariilor brute astfel încât să fie inclusă mutarea contribuţiilor sociale.Cu toate acestea, în cazul lor angajatorii ar putea apela la prime sau alte măsuri pentru a compensa şi a păstra netul angajaţilor.

Însă există mai multe categorii de angajaţi care sunt în mod cert afectate de revoluţia fiscală, în forma actuală: *specialiştii IT,

*persoanele cu dizabilităţi,

*profesorii şi învăţătorii cu normă parţială,

*personalul auxiliar din şcoli şi grădiniţe,

*grefierii şi personalul auxiliar din instanţele de judecată,

*experţii criminalişti,

*poliţiştii, inspectorii de concurenţă,

*asistenţii sociali.

Angajaţii care lucrează în IT şi persoanele cu dizabilităţi sunt cele mai sigure „victime” ale revoluţiei fiscale. Ei vor înregistra, începând cu această lună, o scădere de 7 procente a salariului net, în urma mutării contribuţiilor de la angajator la angajat. Asta pentru că atât IT-iştii, cât şi persoanele cu handicap sunt scutiţi de impozitul pe venit.

Prin revoluţia fiscală, Guvernul a mutat contribuţiile sociale la angajat, în valoare de 35% din salariul brut, la angajat. Ca să compenseze impactul valoric mai mare al acestora, fiind acum raportate la un salariu brut mai mare, a scăzut impozitul de la 16% la 10%. Însă nu a avut cum să compenseze această majorare şi pentru cele două categorii particulare de care vorbim, IT-iştii şi persoanele cu dizabilităţi. Prin urmare, potrivit calculelor specialiştilor, ei vor înregistra o scădere salarială de 7%. Fostul Guvern, condus de Mihai Tudose, a promis că va rezolva problema IT-iştilor prin acordarea unui ajutor de stat către firme şi a demarat proceduri în acest sens. Însă noul ministru al Finanţelor din Cabinetul Dăncilă, Eugen Teodorovici, a transmis că renunţă la schema de minimis a fostului Guvern şi, în schimb, pregăteşte o ordonanţă de urgenţă cu un „mecanism de compensare”.

El a precizat că ministerul va avansa în perioada imediată cu ordonanţa de urgenţă, ea fiind în lucru la Finanţe. Este însă luna februarie, iar angajaţii încep să fie afectaţi, în timp ce Ministerul doar promite măsuri. Potrivit datelor date publicităţii de Institutul naţional de statistică, în România lucrează în domeniul IT mai bine de 60.000 de persoane. Mai mult, de la 1 februarie sunt scutiţi de impozit şi programatorii cu studii medii, respectiv alte 15.000 de persoane. Totodată, aproape 30.000 de persoane cu dizabilităţi sunt angajate în acest moment în România.

Circa 3% din bugetari vor înregistra de asemenea scăderi salariale, în urma revoluţiei fiscale. Sindicalistul Sebastian Oprescu a explicat că scăderile de salarii vin „de la limitarea prin grila de salarizare a creşterii salariale“.

„În momentul în care noi nu creştem cu 25% salariile din cauza faptului că această grilă pune un prag superior, automat acei 22,5% ce reprezintă contribuţii se iau din netul de astăzi, luându-se din netul de astăzi, aceşti colegi pierd la salariu”, a lămurit el.

Pentru unii bugetari scăderile salariale nete vor fi substanţiale.

Este vorba de angajaţii din Ministerul de Externe, unde cea mai mare micşorare este de 3.411 lei. Este vorba de funcţia de director general grad II.

Şi în Ministerul Agriculturii, la APIA, sunt scăderi semnificative, cu sume cuprinse în 700 şi 1.911 lei.

În Ministerul Muncii scad salarii cu până la 243 de lei. În cadrul Fiscului se înregistrează de asemenea micşorări, de până la 460 de lei pentru un secretar general grad II.

Şi la Finanţe scad lefuri, cu sume cuprinse în 73 şi 584 lei. Deputaţii, marii câştigători: majorare de 800 de lei.

Deputaţii sunt unii dintre cei mai mari câştigători ai revoluţiei fiscale, urmând ca transferul contribuţiilor şi legea salarizării să le aducă în plus circa 800 de lei net pe lună. Potrivit noii legi a salarizării, deputaţii fără funcţii vor avea o indemnizaţie brută lunară de 17.100 lei (1.900 lei salariul minim înmulţit cu coeficientul aferent, „9”). Rezultă astfel că, în mână, deputaţii vor primi un salariu net de 9.993 lei. Spre comparaţie, în decembrie anul trecut indemnizaţia brută a unui deputat era de 13.050 de lei (1.450 lei salariu minim în 2017 x coeficientul 9). La acea sumă brută, ei primeau un salariu net de 9.153 lei. Rezultă astfel o majorare salarială lunară netă de peste 800 de lei.

Din grila de salarizare aflată pe masa Guvernului,  reiese clar că salariile în Ministerul Afacerilor  Interne

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ