Desigur, dintr-odată “money talks” a devenit bun și pentru Trump. Tot atât de adevărat este și faptul că o întrerupere a relațiilor Americii cu Iranul este mai mult favorabilă alegerii lui Trump decât Clinton – care într-un fel sau altul, un democrat din sistem care-a fost parte din administrația Obama în cea mai importantă funcție după președinte – cea de Ministru de Externe (la americani Secretary of State), ori a avut o participare – cât de generală, în înțelegerea cu Iranul.
Poate nu și-n blocajul Israelului, care se pare că-i aparține doar lui Obama, dar nu-s chiar sigur. Sanders, pe de altă parte, evreul de serviciu în aceste alegeri – care deși nu prea are curajul să spună cu voce tare că este evreu, așa cum Obama a spus despre el că este negru – joacă totuși cartea lui Obama din timpul alegerilor trecute – “The Audacity of Hope”, nu are șanse reale să câștige candidatura Democraților. Dar donații israeliene sunt mari șanse săfi primit din plin. Așadar, ordinul de zi este – chiar și-n mod special, și pentru cel mai mare finanțator al lui Netanyahu, ordinul este: Banii pe Trump. Dar aici mai putem vedea cât de mare și direct este efortul israelienilor în alegerile americane. În afara “altor Republicani” pe listele scurte ale finanțatorilor israelieni, putem fi siguri că Hillary nu se duce la altă “bancă” să-și facă cumpărăturile pentru campanie. Dar asta-i politica, așa se fac banii în campaniile cele mari – spui “eu nu accept donații” – și iei cu sutele de milioane că bătălia-i mare…
Încă n-au aflat asta românii, că altfel n-ai mai vedea unul la asfaltat Șanțuri… și să mai stea și cu frica de ANAF sau de Koveși. Mai bine cu mai știu eu ce “Panama Papers” – riscul e mai mic oricum…
Și ultima “citire” – uite că ne spune domnul Adelson că – “lumea e mai puțin sigură decât oricând și și-a pierdut încrederea în abilitatea noastră de-a conduce”. Bravos – bine că acuma știm cine crede că, conduce lumea… Enjoy :))
