România are un PIB per capita ( pe cap de locuitor) de 1,8 mai mare decât în 1991, dar decalajul dintre România şi Germania la acest indicator s-a adâncit.
Dinamica „bunăstării” României s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimele două decenii, însă, în cifre absolute, mulţi dintre indicatorii economici care pun diagnosticul bunăstării unei ţări plasează România la coada clasamentului european.
„PIB-ul per locuitor în România a fost în 2015 cam de 11 ori mai mare decât în 1950. Din acest punct de vedere, datele sunt destul de clare, nu ştiu cine ar putea să mai spună că era mai bine în perioada comunistă”, a spus Şerban Toader, senior partner în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală KPMG în România, în cadrul unui eveniment de lansare a unui raport privind evoluţia bunăstării în România în perioada 1990- 2014.
Potrivit rezultatelor studiului, nivelul indicatorului PIB per capita al României a fost de 1,8 mai mare în 2014 faţă de anul 1991, dinamica fiind mai bună decât a altor state europene, însă în raport cu Germania, motorul economiei europene, decalajul este în valori absolute mai mare decât la începutul anilor ’90. Astfel, un capitol al studiului KPMG a analizat evoluţia disparităţilor economice (PIB-ul şi consumul privat) dintre România şi Germania, care poate oferi o evoluţie a convergenţei României cu ţările dezvoltate din Europa. Un rezultat paradoxal al cercetării arată că, în cazul indicatorului PIB, deşi creşterea relativă a României a doua cea mai mare dintre statele analizate (după cea a Poloniei), decalajele în cifre absolute dintre România şi alte două ţări – Cehia şi Germania – s-au adâncit în 2014 prin comparaţie cu anul 1990.
„Rezultatele cercetării arată că decalajul PIB per capita, în valori absolute, la paritatea puterii de cumpărare dintre România şi Germania s-a adâncit. Acestea sunt cifrele”, a spus doctorul în economie Dan Olteanu, membru al Institutului de Cercetări Economice din cadrul Academiei Române şi unul dintre autorii studiului.
Pentru analiza evoluţiei bunăstării din România în comparaţie cu alte state din Europa, experţii KPMG au luat în calcul mai mulţi indicatori economici: nivelul Produsului Intern Brut, indicele dezvoltării umane (care măsoară prosperitatea economică a unei ţări, starea de sănătate a populaţiei şi educaţia), indicatorul fericirii (măsurat prin variabile subiective şi obiective, precum speranţa de viaţă la naştere, asistenţa socială, generozitatea, percepţia asupra corupţiei), indicele prosperităţii (care analizează, printre altele, guvernarea, siguranţa şi securitatea sau libertatea personală) şi aşa-numitul „happy planet index” (care arată modul în care locuitorii folosesc eficient resursele de mediu). Astfel, cercetarea arată, spre exemplu, că România ocupă locul 52 din cele 188 de ţări analizate în cadrul acestui indicator şi este poziţionată în categoria “dezvoltare umană ridicată”, depăşind Bulgaria. Cu toate acestea, este în urma altor ţări din Europa Centrală şi de Est, cum ar fi Ungaria, Polonia şi Cehia, unde scorurile obţinute le plasează în categoria “dezvoltare umană foarte ridicată”.
„Totuşi, este important de remarcat evoluţia dramatică de-a lungul timpului în cazul României, cu un salt impresionant înregistrat între anii 2000 şi 2010 şi o dezvoltare lentă, dar ascendentă, până în 2014”, arată studiul KPMG.
Per ansamblu, rezultatele raportului KPMG arată că România a avut o dinamică bună în raport cu celeltate ţări analizate în ceea ce priveşte evoluţia indicatorilor bunăstării din 1990 încoace, însă, discrepanţele sunt în continuare mari.
„Am remarcat faptul că indicatorii bunăstării din România plasează ţara noastră în prima treime din statele de la nivel global, iar evoluţia este semnificativă faţă de anii ’90. Acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să mai lucrăm la decalajele faţă de alte state, mai ales la capitolele educaţie şi sănătate, unde există cele mai mari discrepanţe”, a precizat Şerban Toader.
Pe de altă parte, potrivit rezultatelor cercetării KPMG, România ocupă locul doi dintre cele şase state analizate în cadrul studiului, după Polonia, în ceea ce priveşte evoluţia dinamicii globale a indicatorilor bunăstării luaţi în calcul pentru studiu.
Raportul KPMG a fost realizat prin măsurarea bunăstării dintr-o perspectivă obiectivă, prin indicatori economici. Însă experţii KPMG mai spun că mai există o modalitate de măsurare a bunăstării, subiectivă, care se realizează pe baza unor sondaje de opinie. „Măsurarea nivelului de trai la nivel obiectiv reprezintă o sarcină complexă, laborioasă, neexistând metodologii universal standardizate în acest sens. Noi am abordat această provocare într-un context în care mult prea multe opinii ce invadează spaţiul informaţional public sunt livrate (şi consumate) fără substanţieri sau explicaţii justificative/metodologice”, a spus Victor Iancu, senior manager în cadrul KPMG în România.
