Guvernul pregăteşte o serie de măsuri pentru a creşte veniturile la buget, dar şi pentru a reduce cheltuielile, astfel încât să se încadreze în ţinta de deficit bugetar de 3%

0
1172
plen buget

Guvernanţii nu se ating de pensiile speciale, însă plănuiesc să umble la acciza pe ţigări, la indemnizaţia pentru creşterea copilului, la profiturile companiilor de stat, dar şi la contribuţiile datorate de angajatori.

Aceste măsuri fac parte din programul de convergenţă 2017-2020, aprobat prin Memorandum, care, potrivit Guvernului, „confirmă menţinerea angajamentului de aderare la zona euro”.

„Măsurile suplimentare vor asigura încadrarea deficitului ESA în pragul de 3% şi răspund solicitărilor reprezentanţilor Comisiei europene”, arată Executivul.

Deşi estimează că deficitul bugetar ESA rămâne „relativ constant” în anii 2017-2018, iar deficitul structural creşte de la 2,4% din PIB în 2016 la 3% în anul 2018, Guvernul nu precizează ce nivel va atinge deficitul în anul 2017. Executivul a făcut publice doar câteva dintre măsurile asumate în cadrul programului de convergenţă, dar ele sunt mult mai numeroase.

Una dintre măsurile pe care Guvernul şi le asumă este să introducă, de la 1 iulie 2017, obligaţia de plată a contribuţiilor datorate de angajatori la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, pentru salariaţii cu timp parţial de muncă cu salariul sau cu venituri realizate sub nivelul salariului minim de 1.450 lei.

O altă măsură va fi majorarea nivelului accizei la ţigarete, de la 435,58 lei/1.000 ţigarete la 439,94 lei/1.000 ţigarete, relevă documentul aprobat de Guvern. Potrivit acestuia, impactul pozitiv la buget al măsurii este estimat la 90 milioane lei în 2017.

De asemenea, Guvernul mai doreşte introducerea de la 1 iulie a unui mecanism de plată defalcată a TVA, aplicat în primă fază de instituţiile publice. Aceasta constă în plata de către instituţiile şi întreprinderile publice a taxei pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor de bunuri şi servicii realizate direct în contul furnizorului/prestatorului la bugetul de stat.Impactul estimat al acestei măsuri este de 180 milioane lei în 2017 şi 420 milioane lei în 2018.

Mai mult, Guvernul doreşte continuarea şi în 2018 a repartizării la buget, sub formă de dividende, a minimum 90% din profitul realizat de societăţile de stat. Impactul estimat al acestei măsuri este de 870 milioane lei în 2018.

O altă măsură o reprezintă modificarea prevederilor ordonanţei de urgenţă privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România, în sensul aplicării mărcii de garanţie proprie exclusiv de către ANPC şi nu de către producătorii interni, importatorii sau vânzătorii cu amănuntul, cu scopul simplificării şi creşterii eficienţei actelor de control, precum şi a garantării calităţii produselor comercializate către consumatori. Impactul estimat este de 110 milioane lei în 2017.

Totodată, Guvernul va lua şi măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi reforme structurale pentru eficientizarea cheltuielilor, cu un impact estimat de un miliard de lei în anul 2017 şi trei miliarde lei în anul 2018.

Una dintre acestea presupune elaborarea unui plan de raţionalizare a cheltuielilor publice până la data de 1 iulie, cu următorii piloni: auditul funcţiilor guvernamentale, informatizarea accelerată a administraţiei centrale şi locale, prioritizarea şi accelerarea investiţiilor publice, revizuirea subvenţiilor acordate companiilor de la bugetul de stat.

Subvenţiile de la buget către companiile publice vor fi condiţionate de îmbunătăţirea performanţelor financiare şi se vor introduce contracte de performanţă în toate instituţiile publice şi companiile de stat.

O măsură priveşte pensiile speciale, care vor fi menţinute la nivelul stabilit în prezent.

Guvernul mai apreciază că, în vederea utilizării eficiente a resurselor bugetare alocate pentru prestaţii sociale, ar fi oportună plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului (ICC) la un nivel maxim cuprins între 5.000 – 10.000 lei, dar şi introducerea cardului social de beneficii.

De asemenea, vor fi reduse cheltuielile de funcţionare a instituţiilor şi autorităţilor publice cu 5-10%. Totodată, achiziţiile autorităţilor centrale în ceea ce priveşte bunurile şi serviciile vor fi efectuate centralizat, de către o unitate de achiziţii centrală. În acest fel, cheltuielile cu bunuri şi servicii se vor diminua cu aproximativ 10 – 15%, imediat ce această unitate va deveni operaţională.

Va fi creat un sistem naţional de evidenţă a ocupării în administraţia publică – Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP) , care va colecta în mod direct datele necesare populării sistemului de la instituţiile şi autorităţile publice.

Guvernul doreşte şi îmbunătăţirea guvernanţei corporative în companiile de stat: reforma managementului privat la companiile de stat din domeniile strategice cu contracte standard, criterii de performanţă şi plată în funcţie de performanţă.

În plus, va fi redus cu minim 35% preţul medicamentelor inovative care şi-au pierdut patentul.

Guvernul vrea să mai eficientizeze cheltuielile printr-un paradox, respectiv prin înfiinţarea unei noi instituţii în cadrul Executivului. Mai exact, o instituţie care să se ocupe cu reducerea numărului de instituţii. Astfel, Guvernul va înfiinţa până la 1 iulie o direcţie în cadrul Secretariatului General al Guvernului care va urmări reducerea numărului agenţiilor şi instituţiilor aflate în subordinea Guvernului.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ