La un an de la ultima prezenţă notabilă a crizei din Grecia în presa internaţională, un articol de pe site-ul televiziunii CNBC încearcă să găsească pulsul acestui zombi european
Majoritatea ţărilor est-europene a reuşit să scape de comunism, cel puţin la nivel declarativ, prin “victoria” unor revoluţii de “catifea”.
La un sfert de secol după aceea, un “deţinut” dintr-o altă “închisoare a popoarelor”, Uniunea Europeană, a reuşit minunea evadării printr-un referendum. În acest caz, nu se ştie dacă deţinutul va reuşi să treacă şi de “câmpul minat” aflat dincolo de ziduri, reprezentat de îndelungatele negocieri de despărţire.
Clasa politica a trădat poporul grec
Din nefericire, nu toţi prizonierii din UE beneficiază de luxul referendumului şi asta nu din cauză că este interzis de jure. Mai toate ţările mici din UE, cum este şi Grecia, suferă, mai degrabă, de o variantă a “Sindromului Stockholm”, un fenomen psihologic caracterizat prin empatia şi simpatia ostaticului faţă de agresor, uneori până la identificarea cu acesta.
Dar explicaţia este, mai degrabă, alta. Poporul grec a devenit prizonierul unor elite politice care nu doar că nu îi mai reprezintă interesele, ci le trădează, pur şi simplu, la lumina zilei.
Fie că este vorba de Partidul Socialist sau Noua Democraţie, care şi-au împărţit guvernarea după căderea Regimului Coloneilor şi sunt responsabile pentru catastrofa financiară şi umanitară care a început la sfârşitul deceniului trecut, fie de Syriza, care nu a avut curajul să-i pună capăt, clasa politică actuală reprezintă cea mai mare ameninţare existenţială din istoria milenară a Eladei.
86 miliarde de euro
La un an de la ultima prezenţă notabilă a crizei din Grecia în presa internaţională, un articol de pe site-ul televiziunii CNBC încearcă să găsească pulsul acestui zombi european.
În urma celui de-al treilea program de bailout, cu o valoare de 86 de miliarde de euro, guvernul de la Atena a accentuat măsurile de austeritate.
Reducerea cheltuielilor a mers până acolo încât s-a renunţat şi la aplicarea măsurilor pentru combaterea ţânţarilor, iar efectul este revenirea malariei în Grecia (n.a. cea indigenă, nu cea importată), o boală eradicată în urmă cu 40 de ani, după cum scrie presa internaţională.
De asemenea, 15% din populaţia de circa 11 milioane trăieşte în sărăcie extremă, conform definiţiei Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), în creştere de la 2,2% în 2009.
,,Toată avuția trebuie declarată,,
Pe de altă parte, guvernul Tsipras a anunţat o măsură incredibilă pentru creşterea veniturilor bugetare. Presa elenă scrie că “toată avuţia gospodăriilor trebuie declarată, până la ultimul euro”, acesta fiind, probabil, unul dintre ultimii paşi înainte de impunerea unor noi taxe.
Blogul KeepTalkingGreece (KTG) a preluat o ştire din cotidianul To Vima, unde se arată că “înregistrarea avuţiilor va intra în vigoare în februarie 2017”, iar “peste 8,5 milioane de contribuabili trebuie să declare toate activele mobile şi fixe”.
În plus, “orice schimbare în situaţia activelor trebuie raportată imediat”. Încă nu este clar cum vor reuşi autorităţile să administreze un astfel de plan şi care vor fi costurile sale, dar, mai ales, cine va plăti.
Articolul CNBC arată că multe oraşe medii şi mici au rămas, efectiv, doar cu populaţia de peste 60 de ani şi de sub 20 de ani, în timp ce populaţia activă a emigrat.
Salarii mai mici de 100 euro!
Alte date de la Ministerul Muncii, preluate de KTG, arată că 127 de mii de angajaţi sunt plătiţi cu salarii lunare de până la 100 de euro, iar circa 340 de mii au salarii brute lunare între 100 şi 400 de euro, în condiţiile în care datoriile restante cumulate ale populaţiei către bugetul statului se ridică la circa 90 de miliarde de euro. Aproape un milion şi jumătate de contribuabili au primit deja somaţii de plată, unde se arată că va urma confiscarea activelor.
Contextul social al aplicării noii legi este descris şi pe site-ul televiziunii americane. “Nimeni nu mai crede în nimic. Oamenii s-au retras în interiorul familiilor şi luptă doar pentru propria supravieţuire. Societatea s-a fragmentat”, a declarat un locuitor al oraşului Salonic pentru CNBC.
Întors acasă după o perioadă în care a lucrat la Londra, Evangelos Kyrimlis a observat că “există o animozitate tot mai mare între oameni şi o ură extinsă, dar fără o ţintă precisă”, după cum a declarat pentru CNBC. “Toţi sunt împotriva tuturor”, a mai observat Kyrimlis, care a subliniat “uriaşa ură a angajaţilor din sectorul privat faţă de angajaţii statului”.
Analistul american Martin Armstrong arată că încercarea autorităţilor de la Atena de a trece la urmărirea şi taxarea generală a averilor va “trimite economia Greciei în Lumea a Patra” şi “nu sunt şanse de schimbare a viitorului”, deoarece “corupţia guvernamentală a creat acest coşmar”.
Revoluție anti UE?
“Guvernul grec şi-a pierdut minţile în totalitate şi intenţionează să exploateze populaţia doar pentru a rămâne în zona euro, fără nici cea mai mică dovadă a beneficiilor aduse de această acţiune”, mai scrie Armstrong şi se întreabă dacă “nu a venit timpul pentru revoluţie în Grecia”. Conform estimărilor sale, explozia socială a Greciei va avea loc în a doua jumătate a anului 2018.
Un orizont similar apare şi într-o analiză recentă de la Citigroup. Analiştii marii bănci americane consideră că ieşirea Greciei din zona euro este foarte probabilă în următorii trei ani, pe fondul adâncirii recesiunii economice şi a instabilităţii politice.
“Cei care fac revoluţiile paşnice imposibile, vor face revoluţiile violente inevitabile”, spunea odată preşedintele John F. Kennedy.
Declaraţia din timpul Războiului Rece era un avertisment pentru regimurile totalitare din America de Sud, dar acum pare să se potrivească mai bine “imperiului neimperial” din Europa.
Ceva trebuie să se întâmple, deoarece este greu de crezut că grecii, întemeietorii civilizaţiei europene, vor accepta să fie eliminaţi din istorie.
Oare cum va fi revoluţia anti-UE din Grecia?
