Dacă se corelează creşterea salariilor cu productivitatea, iar statul termină cu măsurile populiste, ne putem gândi la trecera la euro

0
1177
demontează propunerile PSD privind modificarea Codului Fiscal

Trecerea la moneda euro poate fi periculoasă pentru România atât din cauza vulnerabilităţilor uniunii monetare, a căror rezolvare depinde în mică măsură de ţara noastră, cât şi pe fondul decalajelor de nivel de trai şi competivitate dintre economia românească şi statele din nordul Europei.

În opinia lui Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR pe probleme de politică monetară, este nevoie, în vederea pregătirii pentru adoptarea monedei euro, de creşterea nivelului de trai (indicatorul PIB/locuitor) în acelaşi timp cu o corelare a creşterilor salariale cu dinamica productivităţii. Oficialul BNR recomandă, pe de o parte, o înţelegere pe termen lung între patronate şi sindicate privind corelarea majorărilor salariale cu productivitatea, după modelul german, pentru asigurarea competitivităţii exporturilor, şi, pe de altă parte, temperarea creşterilor „populiste” de salarii din sectorul public.

„Pentru a decide dacă este pregătită să adopte euro, România ar trebui să-și stabilească două criterii de performanță: (I) nivelul PIB/locuitor să atingă un nivel relativ apropiat de media acestui indicator pentru țările din zona euro și (II) un angajament față de salarii și inflație similar celui existent în cele mai competitive economii ale zonei euro să fie demonstrat în practică pentru o perioadă relativ întinsă. Îndeplinirea acestui al doilea criteriu ar putea fi interpretat că reflectă schimbări relativ profunde în comportamentele agenților economici și ale autorităților. Abia după ce aceste două criterii de performanță vor fi îndeplinite, România ar avea baza economică pentru a spune că este pregătită de aderare la zona monetară”, apreciază Lucian Croitoru .

Oficialul BNR aminteşte de situaţia statelor din zona euro care au avut probleme grave în urma crizei financiare şi economice de acum câţiva ani, probleme care au la bază atât structura eurozonei – uniune monetară fără uniune politică şi fiscală – cât şi eşecul ipotezelor că în ţările mai puţin dezvoltate competitivitatea creşte mai repede faţă de economiile mai avansate şi astfel se ajunge la convergenţa reală.

„Așa cum arată datele, țări ca Irlanda și Grecia au avut cele mai mari creșteri cumulate ale productivității muncii în 2008 față de anul 2000, dar și cele mai mari creșteri ale compensațiilor pentru muncă, ceea ce a făcut ca, în final, în aceste țări să crească decalajele de competitivitate față de Germania. De exemplu, costurile unitare cu forța de muncă cumulate au crescut în Germania cu zero în anul 2008 față de anul 2000, dar în Irlanda au crescut cu aproape 42 la sută, în Spania cu aproape 31 la sută, în Grecia cu aproape 27 la sută, iar în Portugalia cu aproape 23 la sută. Spre comparație, în România costurile unitare cu forța de muncă cumulate au crescut cu aproape 77 la sută în anul 2008 față de anul 2000”, explică Croitoru.

„Cea de-a doua sursă de creștere mai rapidă a salariilor în sectorul bunurilor necomerciabile (precum serviciile şi sfera sectorului public – n.r.) și, în final, a inflației în România comparativ cu țările dezvoltate, inclusiv cu cele din zona euro, o reprezintă creșterea salariilor în sectorul public (producător de bunuri necomerciabile), nu numai ca urmare a efectului (de convergenţă) ci și ca urmare a politicilor publice cu iz populist. Problema politicilor salariale populiste în sectorul public este mai gravă decât pare la prima vedere pentru că nu rămâne fără consecințe asupra prețurilor bunurilor comercializabile și a competitivității”, susţine consilierul guvernatorului BNR, care explică în continuare că salariile mai mari din sectorul public trag după ele şi remuneraţiile din sectorul privat, afectând competitivitatea României.

Mai multe detalii despre cum poate contribui România la rezolvarea problemelor zonei euro şi cum trebuie să se pregătească economia românească pentru adoptarea monedei euro, pe pagina de opinii a Băncii Naţionale.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ