Analiştii consideră că investiţiile derulate de Guvern vor fi la pământ şi în primul trimestru şi estimează că acestea vor fi la cel mai slab nivel din ultimii şase ani

0
1556
investitii 2017

Dacă în primele două luni principalele reduceri de cheltuieli făcute de Guvern pentru a ţine deficitul în frâu au fost la investiţii, trendul va continua şi în luna martie, astfel că trimestrul I din 2017 va fi cel mai slab din 2011 încoace în ceea ce priveşte investiţiile, Guvernul prăbuşindu-şi cheltuielile cu investiţiile.

În primele două luni ale acestui an, Guvernul a investit 870 de milioane lei, de trei ori mai puţin decât cu un an înainte, când în ianuarie-februarie investiţiile s-au ridicat la 2,7 miliarde lei. Ca procent din PIB, cheltuielile pentru investiţii, atât din fonduri proprii, cât şi din fonduri europene, au fost de 0,11%, faţă de 0,4% din PIB anul trecut.

Potrivit unei prognoze realizate de vicepreşedintele comisiei de buget-finanţe a Senatului, Florin Cîţu, în primul trimestru, cu tot cu investiţiile realizate în martie, investiţiile derulate de Guvern vor însuma 0,22% din Produsul Intern Brut (PIB).

„În primul trimestru al lui 2017, veniturile la buget sunt cu mult sub cele programate. Pentru a nu arăta un deficit, deja, guvernul a tăiat cheltuielile cu investiţiile. Atât cele finanţate din bani colectaţi din taxe şi impozite locale, cât şi cele din fonduri UE. În acest moment, 0,22% din PIB reprezintă minimul investiţiilor pentru primul trimestru în perioada 2011-2017”, a precizat Cîţu. El a precizat că a folosit cifrele pentru ianuarie-februarie şi a calculat pentru luna martie, bazându-se pe istoric. „Pentru martie este o extrapolare, este o prognoză, având în vedere execuţia bugetară în primele două luni şi ce s-a întâmplat anul trecut şi oricum anul acesta eram mult sub nivelul anului trecut”, a mai precizat el.

Din 2011 până în prezent, investiţiile realizate în primul trimestru au depăşit o singură dată 1% din PIB. Evoluţia, în ultimii şapte ani, arată că în primul trimestru din 2011 investiţiile se situau la 0,96% din PIB, în timp ce în primele trei luni din 2012 acestea au avansat la maximul ultimilor ani, la 1,29% din PIB. Investiţiile au scăzut, apoi, în primul trimestru al lui 2013, la 0,89% din PIB, prăbuşindu-se apoi în primele trei luni ale lui 2014, la 0,53% din PIB, şi continuând în 2015, la 0,5% din PIB, în primele trei luni. O revenire a avut loc în primul trimestru al anului 2016, la 0,58% din PIB.

Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, susţine că statul ar fi avut investiţii mai consistente, în primul trimestru, dacă am fi avut vreme mai favorabilă în primele luni ale anului.

 „Dacă nu ar fi fost un februarie cu viscol, cu Dunăre îngheţată, cu porturi închise, probabil că am fi avut investiţii mai consistente şi în trimestrul I, de aceea afirmaţia conform căreia cineva a tăiat fondurile de investiţii este incorectă”, a spus Ştefan.

„Nu s-au realizat investiţii din cauza unor condiţii pe care le ştim cu toţii şi nu noi le-am stabilit, nici Guvernul nu putea să preîntâmpine evoluţiile climatice. Faţă de 3,8 (procent din PIB – n. r.) cât s-au făcut investiţii în anul 2016, anul acesta o să ne realizăm ţinta de 4,84% din PIB. Despre acest lucru vom vorbi în a doua jumătate a anului, când vom avea şi statisticile necesare”, a precizat acesta.

Florin Cîţu mai susţine că, probabil, şi în luna martie Guvernul va raporta un surplus bugetar, însă acesta va fi foarte mic, precum în februarie, deoarece se folosesc manevre precum tăierea cheltuielilor pentru investiţii şi nu se rambursează TVA, iar veniturile sunt mult supraestimate.

Marilen Gabriel Pirtea, deputatul PNL din Comisia buget, finanţe, bănci, susţinea şi el că excedentul bugetar din primele două luni este o nouă cosmetizare a realităţii.

„O nouă înşelăciune. Excedentul este obţinut prin reducerea drastică în special a cheltuielilor pentru investiţii. Este o dovadă nu numai de iresponsabilitate, dar şi de cinism din partea coaliţiei guvernamentale.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here