Piața rezidențială din România intră într-o fază de încetinire, în care prețurile continuă să urce, însă cumpărătorii încheie mai puține tranzacții. În trimestrul al doilea din 2026, prețul mediu al locuințelor a ajuns la 2.031 de euro pe metru pătrat, cu 10% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, potrivit celui mai recent raport trimestrial realizat de The Concept.
Avansul nominal al prețurilor nu se traduce însă într-o apreciere reală similară. După ajustarea cu inflația, locuințele au fost cu aproximativ 0,4% mai ieftine față de T2 2025. Cu alte cuvinte, proprietățile s-au scumpit aproape în același ritm cu prețurile de consum, iar creșterea afișată în euro trebuie privită în contextul puterii de cumpărare.
Prețuri mai mari, dar o piață cu mai puține tranzacții
În primele șase luni ale anului au fost tranzacționate 67.876 de unități individuale, cu 8,9% mai puține decât în perioada similară din 2025. Diferența dintre evoluția prețurilor și cea a volumului de tranzacții descrie o piață în care oferta continuă să fie evaluată la niveluri ridicate, în timp ce cumpărătorii își amână sau își restrâng deciziile.
Pentru proprietari, această dinamică poate susține menținerea prețurilor solicitate, cel puțin atât timp cât nu apare o presiune suficient de mare pentru reduceri. Pentru cumpărători, scăderea numărului de tranzacții indică o selecție mai atentă și o sensibilitate mai mare la costul locuinței. Piața nu oferă, deocamdată, semnalul unei ieftiniri generalizate, ci mai curând al unei ajustări prin reducerea activității.
Raportarea la salariul mediu net oferă o perspectivă ceva mai favorabilă pentru cumpărători: locuințele au devenit cu 2,4% mai accesibile față de T2 2025. Indicatorul nu elimină presiunea exercitată de nivelul absolut al prețurilor, dar arată că veniturile salariale au crescut într-un ritm care a îmbunătățit ușor accesibilitatea calculată la nivel mediu.
Capitala are cea mai stabilă evoluție dintre marile piețe
Bucureștiul a traversat primul semestru cu o scădere redusă a numărului de tranzacții. Cele 21.073 de unități înregistrate reprezintă cu 1,7% mai puține decât în primele șase luni din 2025. În același timp, prețurile au crescut cu 11,5%, peste media națională.
Rezultatul indică o reziliență mai mare a pieței din Capitală în raport cu celelalte centre analizate. Bucureștiul concentrează cea mai mare piață rezidențială din țară, iar diferența redusă față de anul anterior la nivelul tranzacțiilor arată că cererea nu s-a retras în aceeași măsură ca în alte orașe. Creșterea prețurilor rămâne însă relevantă pentru cumpărători, în special într-un moment în care numărul total al tranzacțiilor este în scădere.
În Timiș, dinamica a fost chiar mai favorabilă la nivelul volumului: tranzacțiile au crescut cu 2,9%, în timp ce prețurile au avansat cu 10,4%. Sibiul a înregistrat cea mai mare creștere a tranzacțiilor dintre piețele analizate, de 18,6%, iar prețurile au urcat cu 7,6%.
Aceste evoluții arată că încetinirea nu este uniformă la nivel național. Unele piețe reușesc să mențină sau să majoreze volumul tranzacțiilor, chiar în condițiile unor prețuri mai ridicate. Diferențele pot fi relevante pentru dezvoltatori și investitori, care nu se confruntă cu aceeași combinație între cerere, preț și lichiditate în toate marile orașe.
Clujul și Constanța resimt cel mai puternic reducerea activității
Clujul oferă una dintre cele mai clare imagini ale decuplării dintre preț și volum. Tranzacțiile au scăzut cu 16,1%, în timp ce locuințele s-au scumpit cu 5,8%. În Constanța, declinul a fost și mai abrupt: minus 29,1% la tranzacții, concomitent cu o creștere de 7,4% a prețurilor.
În astfel de condiții, nivelul prețurilor nu mai poate fi interpretat separat de numărul efectiv al vânzărilor. O piață poate afișa valori medii mai mari, dar să devină mai puțin lichidă, dacă un număr tot mai mare de cumpărători nu acceptă prețurile cerute sau își amână achiziția. Pentru vânzători, perioada de comercializare poate deveni mai importantă decât prețul listat, chiar dacă datele disponibile nu indică încă o corecție generală.
Cluj-Napoca rămâne cea mai scumpă piață rezidențială dintre orașele analizate, cu un preț mediu de 3.319 euro pe metru pătrat. Orașul este urmat de Brașov și București, ceea ce confirmă diferențele considerabile dintre principalele centre urbane și media națională de 2.031 de euro pe metru pătrat.
Pentru investitori, această dispersie geografică reduce utilitatea unei singure concluzii despre piața rezidențială. Creșterea prețurilor la nivel național ascunde comportamente diferite: de la avansul simultan al prețurilor și tranzacțiilor în anumite orașe până la scăderi severe ale volumului în piețe unde locuințele continuă să se scumpească.
Datele din următoarele trimestre vor clarifica dacă reducerea tranzacțiilor reprezintă o perioadă temporară de prudență sau începutul unei ajustări mai îndelungate. Până atunci, piața transmite un mesaj mixt: locuințele sunt mai scumpe în termeni nominali, ușor mai accesibile raportat la salarii și inflație, dar se vând într-un ritm mai lent.
