În ultimii 24 de ani statul a consolidat doar o clădire cu risc seismic pe an. În Bucureşti sunt peste 170 de imobile care cad în caz de cutremur

0
1116

Ministerul Dezvoltării alocă anual fonduri pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic nu doar din Bucureşti, ci şi din ţară. Bugetul pentru acest an este de 20 de milioane de lei lei, cu 20% mai puţin faţă de bugetul din 2017, care nu a fost utilizat pentru niciuna dintre clădirile incluse în program.

O clădire pe an. Aceasta este performanţa autorităţilor de a consolida clădirile cu risc seimic şi care prezintă pericol public. Din 1994, atunci când a fost emisă Ordonanţa Guvernului privind măsurile pentru reducerea riscului seismic, şi până în prezent, doar 26 de clădiri au fost consolidate cu bani de la bugetul de stat. O recunosc chiar autorităţile.

Ministerul Dezvoltării a elaborat, şi anul acesta, proiectul de Hotărâre de Guvern ce cuprinde lista cu imobilele pericol public în caz de cutremur şi la care lucrările trebuiau demarate încă din 2016. 

În noua listă au fost incluse câteva clădiri. Anul trecut, lista cuprindea 78 de clădiri. Acum, numărul imobilelor a crescut la 93. Timp în care fondurile alocate acestui program s-au subţiat cu 20%. 

În nota de fundamentare a proiectului se arată că până în prezent, Primăria Municipiului Bucureşti şi primăriile municipiilor şi oraşelor, beneficiare de alocaţii din transferuri de la bugetul de stat, au finalizat lucrările de consolidare la 26 de clădiri (1.012 apartamente) cu destinația de locuințe, din care:

  • 19 clădiri (693 apartamente) construite înainte de 1940, situate în municipiul București;
  • 1 clădire (48 apartamente) în municipiul Bacău;
  • 1 clădire (36 apartamente) în municipiul Brăila;
  • 1 clădire (60 apartamente) în municipiul Galați;
  • 1 clădire (60 apartamente) în municipiul Ploiești;
  • 1 clădire (45 apartamente) în municipiul Roman;
  • 1 clădire (20 apartamente) în municipiul Târgu Mureș;
  • 1 clădire (60 apartamente) în oraşul Hârşova.

“Repartizarea sumei alocată Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru Programul de acțiuni pe 2018, prin Legea bugetului de stat pe anul 2018, pe judeţe şi municipiul Bucureşti, s-a făcut asfel încât să se asigure necesarul pentru finanțarea integrală a cheltuielilor pentru proiectarea lucrărilorde intervenție-consolidare , cât și necesarul pentru finanțarea parțială a cheltuielilor pentru execuția lucrărilor de intervenție-consolidare, funcție de stadiul fizic al fiecărui obiectiv în parte”, se mai arată în documentul citat.

Peste 6.000 de oameni locuiesc în blocurile cu bulină din Bucureşti

Primăria Capitalei are pentru acest an alocat un buget de 10 milioane de euro pentru consolidarea clădirilor cu bulină, a anunţat primarul Gabriela Firea în această primăvară. În prezent se desfăşoară lucrări la cinci clădiri, iar ivnestiţiile sunt derulate prin Compania Municipală Consolidări, parte din mult contestatul holding creat de Firea la nivelul Primăriei.

În Bucureşti sunt 173 de clădiri pericol public, evaluate în urmă cu mai bine de 20 de ani. Vina nu este doar a statului, ci şi a proprietarilor dezinteresaţi, care inchiriază apartamentele din clădirile cu bulină. În plus, mulţi dintre cei care locuiesc în aceste imobile, nu dispun de bani pentru a plăti lucările de consolidare.

Asociația Centrul Român pentru Inovație în Dezvoltare Locală (CRIDL), care a pus la punct proiectul de conştientizare, încă în derulare,Seismic Alert, a identificat peste 6.000 de persoane care locuiesc în clădirile cu bulină din Bucureşti, iar numărul lor poate creşte la 8.000. 

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here