Clădirile rezidenţiale din România sunt vechi şi au nevoie de modernizări şi reabilitări, iar locuinţele din România se caracterizează prin cea mai scăzută suprafaţă locuibilă din Uniunea Europeană

0
983

Declaraţia îi aparţine domnului Ionuţ Dumitru, economist-şef la o bancă din România, la o conferinţă a Asociaţiei Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ABDLR).

Suprafaţa medie locuibilă a unei locuinţe din România este de 41 mp, de peste două ori mai mică comparativ cu media din UE – 90,1 mp, conform datelor prezentate de Ionuţ Dumitru.

Locuinţele construite după anul 1990 reprezintă numai 18% din fondul de locuinţe, România situându-se în partea inferioară a clasamentului european, iar procesul de înlocuire a fondului de locuinţe cu unele având confort şi specificaţii tehnice ridicate este unul lent, influenţat de dinamica condiţiilor economice, raportul dintre locuinţele terminate şi fondul de locuinţe fiind de 0,5%. Lucrările de modernizare a locuinţelor existente vor rămâne principala modalitate de îmbunătăţire a confortului, a afirmat economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Gradul redus de confort al locuinţelor este determinat nu doar de dimensiunea mică a suprafeţei locuibile a acestora, ci şi de supraaglomerarea lor, potrivit datelor prezentate la conferinţa ABDLR. În 2016, rata de supraaglomerare (procentajul populaţiei care locuieşte într-o gospodărie supraaglomerată) în România era de 48,4%, mult peste media europeană, de 16,6%.

Numărul mediu de camere pe persoană era în 2016, în România, de 1 în mediul urban şi de 1,1 în mediul rural, media europeană fiind de 1,7 camere.

Una dintre principalele probleme ale locuinţelor din România este lipsa băii/a duşului, a apei curente sau a grupului sanitar, deprivarea afectând semnificativ locuinţele. Ponderea populaţiei din România care trăieşte într-o astfel de locuinţă este de 30%, în timp ce media europeană este de 1,9%. „Nu ne comparăm cu nimeni în Europa la acest capitol”, a avertizat Ionuţ Dumitru.

De asemenea, la gradul de deprivare severă (locuinţă supraaglomerată şi lipsa utilităţilor), România se află la coada clasamentului european, cu un grad de 19,8% faţă de media europeană de 4,7%.

Datele menţionate mai arată că România înregistrează cel mai scăzut nivel al creditelor ipotecare din Uniunea Europeană /UE/, cu o pondere de 7,9% în PIB, fondul de locuinţe finanţat prin credit ipotecar este de 0,9%, în timp ce media europeană este de 40,1%.

Pe de altă parte, România conduce în clasamentul european la fondul de locuinţe deţinute de proprietari – 96%, media europeană fiind de 69,5%. Fondul de locuinţe din mediul urban reprezintă în România 54,8% din total, în timp ce media europeană este de 71,7%.

Prezent la conferinţa ABDLR, Christian König, managing director al Federaţiei Europene a Băncilor de Locuinţe (European Federation of Building Societies), a subliniat avantajele sistemului Bauspar de economisire-creditare în sistem colectiv pentru domeniul locativ.

Băncile atrag în depozite economiile depunătorilor şi acordă credite imobiliare pentru sectorul rezidenţial, fără a avea activităţi în domeniul creditelor de consum, de investiţii sau cardurilor.

Cu credite acordate de 34 de miliarde de euro în 2016 şi o cotă de piaţă de 21 %, băncile de economisire-creditare pentru locuinţe sunt al doilea cel mai mare jucător pe piaţa din Germania. Băncile din sistemul Bauspar atrag mulţi clienţi noi într-un mediu cu rate scăzute ale dobânzii.

Sistemul a fost implementat în Austria, China, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Kazahstan, Luxemburg, România, Slovacia şi se află în discuţie în ţări precum Rusia, Polonia, Belarus, Azerbaidjan, Armenia, Africa de Sud, Vietnam, Thailanda, Nigeria, Chile, Elveţia.

Penetrarea acestui sistem de economisire-creditare este încă redusă în România – 3% din populaţie. În Ungaria ponderea este de 12%, în Croaţia – 16%, Slovacia – 18%, Austria – 59%, Republica Cehă – 36%, Germania – 37%.

Pieţele din Croaţia, Ungaria, România şi Slovacia oferă încă un potenţial ridicat, a subliniat Konig.

Pieţele imobiliare rezidenţiale din statele cu un sistem Bauspar matur au fost mai puţin afectate în timpul crizei financiare, băncile de locuinţe sunt capabile să acorde mai multe credite atunci când celelalte instituţii de credit ezită să împrumute clienţi eligibili. De asemenea, sistemul Bauspar nu a fost afectat de criza financiară.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here