România a avut 105.545 companii care au intrat in insolventa între 2011 si 2015, adică o medie de 20.000 de companii pe an anunța Coface. Asta înseamnă un sfert din firmele active. Circa 3000 din acest companii rulau peste un milion de euro anual
13% din companiile cu venituri mari au intrat in insolventa. România a avut 105.545 companii care au intrat in insolventa între 2011 si 2015, adică o medie de 20.000 de companii pe an anunța Coface. Asta înseamnă un sfert din firmele active. Circa 3000 din acest companii rulau peste un milion de euro anual. Incepand cu anul 2014, numarul insolventelor nou deschise a scazut pe fondul intrarii in vigoare a noului cod privind deschiderea procedurii de insolventa: 28% in 2014, 50% in 2015, iar estimarile Coface pentru 2016 indica o contractie a acestora cu inca 25%.
Pierderile financiare (datorii care depasesc nivelul activelor fixe) cauzate de firmele care au intrat in insolventa in primul semestru al anului curent au scazut cu 56%, in timp ce pierderile sociale (numarul locurilor de munca pierdute) s-au diminuat cu 12%. Imbunatatirea disciplinei de plata in anul curent devine vizibila la nivel national: valoarea instrumentelor refuzate la plata in primul semestru al anului curent a scazut cu aproximativ 70%, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, de la 5,7 MLD RON la doar 1,7 MLD RON, in timp ce numarul SRL-urilor nou inregistrate in perioada analizata a crescut cu 26% (cel mai ridicat nivel dupa 2010).
Impactul insolventelor in economie, in 2011 – 2015
Totusi, nivelul foarte ridicat al insolventelor din ultimii cinci ani (2011-2015) a lasat urme adanci in economia nationala si in mediul de afaceri, acestea din urma putand fi evaluate din mai multe puncte de vedere:
Plafonarea cresterii economice: conform estimarilor Comisiei Europene, nivelul PIB potential al Romaniei pentru 2011-2015 a avut o medie de 3%, semnificativ sub nivelul de 5% inregistrat inaintea impactului crizei financiare. Factorii cheie care au contribuit la aceasta contractie au fost reducerea investitiilor straine directe si absorbtia modesta a fondurilor europene (elemente esentiale pentru finantarea formarii brute de capital), nivelul scazut al productivitatii si sporului negativ in evolutia fortei de munca (pe fondul efectului de emigrare, din ce in ce mai vizibil in randul populattei calificate).
Firmele romanesti care au intrat in insolventa in 2011-2015 au generat o cifra de afaceri totala de 92,5 MLD RON, respectiv 9% din cifra de afaceri medie inregistrata de toate companiile din Romania in intervalul respectiv.
Productivitatea foarte scazuta a companiilor respective, pe fondul unor investitii ineficiente sau cu o finantare nesustenabila a formarii brute de capital, a contribuit negativ la valoarea adaugata de la nivel national, deci la nivelul PIB.
Pentru a simula impactul companiilor insolvente asupra nivelului PIB potential, numarul companiilor din Romania care au intrat in insolventa in 2011 – 2015 a fost redus cu 75% (pentru egalizarea cu media din ECE), iar pentru companiile respective a fost simulat un nivel al valorii adaugate egal cu cel inregistrat de companiile active. Calculele interne Coface indica o crestere cu aproximativ 75% a nivelului potential al PIB pentru 2011 – 2015, de la 3% la aproape 5,2%, simuland o crestere a productivitatii medii in randul companiilor care au intrat in insolventa in perioada analizata, ajustand in acelasi timp numarul acestora la un nivel acceptabil (media inregistrata iin ECE);
451.956 salariați
Reducerea deficitului bugetar prin cresterea veniturilor fiscale alimentate de contributiile sociale suplimentare: companiile care au intrat in insolventa intre 2011-2015 avea 451.956 de salariati, respectiv 11% din totalul locurilor de munca raportate de toate companiile active. In conditiile in care doar 2% dintre companiile insolvente se reorganizeaza cu succes, putem aprecia ca majoritatea acestor locuri de munca au fost desfiintate.
Mai mult, avand in vedere ca firmele romanesti care isi intrerup activitatea au o durata medie de viata de 11 ani si sunt de doua ori mai multe decat nivelul companiilor nou inmatriculate, este greu de crezut ca firmele nou infiintate pot absorbi o parte importanta a celor peste 450.000 de salariati care si-au pierdut locurile de munca din cauza insolventei angajatorului.
Daca ne gandim ca nivelul somajului raportat de INS pentru Romania in 2011-2015 a fost relativ stabil, inseamna ca o parte dintre acesti salariati s-au angajat la alte companii, insa majoritatea acestora probabil ca a emigrat in strainatate, in cautarea unui loc de munca.
Totalul veniturilor fiscale generate de impozitele pe salarii si de contributiile sociale pentru 2015 a fost de 26,6 MLD RON, declaratiile financiare ale companiile care au intrat in insolventa in perioada 2011-2015 indica un impact negativ in veniturile fiscale de aproximativ 3 MLD RON, ceea ce reprezinta aproximativ 29% din totalul deficitului bugetar din 2015, respectiv 10,3 MLD RON;
127,5 miliarde RON
Pierderile cauzate creditorilor: declaratiile financiare ale companiile care au intrat in insolventa intre 2011-2015 indica un nivel total al datoriilor acumulate in bilant de 127,5 MLD RON, respectiv 15% din totalul datoriilor aferente tuturor companiilor din Romania. Dintre toti creditorii firmelor insolvente, furnizorii au inregistrat cele mai mari pierderi, in conditiile in care acestia concentrau 47% din totalul datoriilor, respectiv 60 MLD RON. In acest clasament, urmatorii creditori care au pierdut sunt institutiile de credit (banci, IFN, companii de leasing), care raportau 36 MLD RON datorii in bilantul companiilor insolvente, respectiv 28% din totalul datoriilor, fiind urmate de autoritatile statului, cu 26 MLD RON si o pondere de 20% in totalul datoriilor firmelor insolvente. Doar 6 MLD RON, respectiv 5% din totalul datoriilor, au fost atrase de firmele insolvente de la entitati afiliate.
Faptul ca furnizorii au inregistrat cele mai mari pierderi din cauza companiilor care au intrat in insolventa in perioada 2011-2015 nu este o intamplare. Pe fondul conditiilor de finantare bancara din ce in ce mai exigente incepand din 2009, firmele private au fost nevoite sa apeleze din ce in ce mai mult la creditul furnizor. Riscul de neplata a fost amplificat in perioada 2008 – 2013, deoarece:
Fenomenul a fost unul generalizat, foarte multe companii promovand acelasi comportament in aceeasi perioada;Fenomenul a fost amplificat pe lantul comercial, pe masura ce solicitarile de extindere a termenelor de plata/ incasare inaintau pe lantul furnizor. Termenul mediu de incasare a creantelor inregistrat de companiile romanesti a crescut de la 60 de zile in 2008 la 104 zile in 2015;
Fenomentul a creat o crestere a interdependentei intre companii, din ce in ce mai multe firme semnaland incapacitatea temporara de plata pe fondul neincasarii creantelor de la clientii importanti;
Durata de transformare a veniturilor din incasari a crescut, in timp ce presiunea de concretizare a cheltuielilor in plati a crescut, de asemenea, amplificand presiunea asupra lichiditatilor companiilor.
In acest context, companiile mari si foarte mari au jucat progresiv un rol din ce in ce mai semnificativ de “banci comerciale” pentru clientii acestora, preferand sa accepte termene de incasare extinse.
IMM-urile au transferat in perioada post-criza o parte semnificativa a creditului bancar catre cel comercial (credit furnizor), acest lucru fiind de natura sa intensifice relatiile intre companiile private, care au inceput sa imbrace o forma financiara semnificativa, nu doar una cu caracter comercial. Pe fondul acestor modificari structurale din economie, efectul de contagiune si propagare a unor socuri negative este mult mai rapid in prezent.
Au plafonat nivelul creșterii economice
“In ultimii cinci ani, mai exact in perioada 2011-2015, am observat un abuz al companiilor din Romania in exploatarea unui cadru juridic subred, fructificand astfel lacunele unei proceduri a insolventei foarte protectoare pentru partea debitoare. In ultimii cinci ani, Romania a inregistrat peste 100.000 de companii insolvente, cu o incidenta la 1.000 de companii active de patru ori peste media din Europa Centrala si de Est si un procent al reorganizarii reusite de maximum 3%, acesta din urma fiind de zece ori sub media din tarile dezvoltate ale UE. Numarul foarte ridicat si calibrul mare al companiilor insolvente au plafonat nivelul cresterii economice la o medie de 3%, comparativ cu 5,25% daca fenomenul insolventelor din Romania ar fi fost aliniat la media din regiune. Aproximativ o treime din deficitul bugetar putea fi finantat prin venituri fiscale pierdute, iar creditorii din economie au inregistrat pierderi record de 127 MLD RON, cei mai mari pierdanti fiind furnizorii privati, cu o pondere de 47% in totalul datoriilor raportate de firmele insolvente. Avand in vedere impactul major generat in economie, Coface va analiza in perioada urmatoare cele mai mari 100 de companii care au intrat in insolventa in ultimii cinci ani, pentru a intelege mai bine greselile comune ale acestora precum si structura de actionariat din perspectiva tarii de provenienta si a companiilor afiliate”, a declarat Iancu Guda, Services Director Coface CMS.
