Anul 2026 începe cu peste 500 de dosare noi de insolvență deschise la nivel național. Comparativ cu ultimele luni din 2025, debutul de an indică un ritm moderat, dar fenomenul rămâne unul prezent și consistent în mediul de afaceri românesc.
În lunile septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie 2025 au fost înregistrate valori foarte ridicate, de peste 900 de dosare lunar. Ianuarie 2026 confirmă continuitatea trendului, însă într-o dinamică diferită, specifică începutului de an.
Creștere de peste 60% în București
Capitala rămâne zona cu cele mai multe insolvențe. În ianuarie 2026 au fost înregistrate peste 130 de dosare, ceea ce reprezintă o creștere de peste 60% față de aceeași lună din 2025, când se consemnau puțin peste 80 de cazuri.
Datele platformei financiare arată că această evoluție nu este una punctuală, ci reflectă o tendință persistentă. Presiunea financiară asupra companiilor din București rămâne ridicată, în special în sectoarele cu marje reduse și costuri operaționale mari.
Județele cu cele mai mari creșteri
Un trend ascendent se observă și în mai multe județe din țară.
-
Dolj: de la 7 cazuri în ianuarie 2025 la 19 dosare în ianuarie 2026 — o creștere de 171%.
-
Satu Mare: 12 dosare în prima lună din 2026, în creștere cu 140% față de anul precedent.
-
Timiș: 21 de dosare deschise în ianuarie 2026, volum dublu față de aceeași perioadă a anului trecut.
-
Arad: 13 dosare, în creștere cu 86%.
Creșteri ale numărului de insolvențe s-au înregistrat și în județele Brăila, Covasna, Botoșani, Teleorman și Vaslui, semnalând o presiune economică extinsă la nivel regional.
Județe în care insolvențele au scăzut
În contrast, există și zone unde numărul dosarelor a scăzut comparativ cu ianuarie 2025:
-
Caraș-Severin: -83%
-
Maramureș: -80%
-
Sălaj: -60%
-
Neamț: -43%
Aceste scăderi pot indica fie o stabilizare temporară, fie un volum deja redus de companii active în anumite sectoare.
Domeniile cele mai afectate
Analiza pe domenii de activitate arată că sectorul construcțiilor și comerțul continuă să fie cele mai vulnerabile:
-
Lucrări de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări pentru construcții – creștere de circa 116%;
-
Construcții clădiri rezidențiale și nerezidențiale – aproximativ 94%;
-
Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate – aproximativ 88%;
-
Restaurante – 45%;
-
Comerț cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și tutunului – 33%.
Presiunea costurilor, accesul dificil la finanțare și scăderea consumului sunt factori care influențează aceste evoluții.
2026 – anul deciziilor strategice
„În 2025, multe firme și-au suspendat activitatea, iar acest lucru face ca 2026 să se contureze ca un an al alegerilor dificile. Antreprenorii vor fi nevoiți să decidă ce obiective merită cu adevărat prioritizate și unde își direcționează resursele limitate pentru a-și asigura stabilitatea. În același timp, devine tot mai clar că în 2026 nu mai putem spune «da» oricărei colaborări, fără o minimă înțelegere a istoricului unei firme, a capacității sale de plată și a potențialului real de profitabilitate pe termen lung”, afirmă Daniela Colnicianu, Director Vânzări în cadrul RisCo.
Pentru 2026, atenția se îndreaptă și către impactul politicilor bugetare, în special în ceea ce privește creșterea taxelor și efectele asupra mediului privat. Schimbările recente au influențat deja modul în care companiile își desfășoară activitatea, iar consecințele se pot extinde și asupra pieței muncii.
În contextul fluctuațiilor din 2025 și al numărului ridicat de insolvențe din decembrie, este posibil să asistăm la ajustări atât în zona angajărilor, cât și în cea a disponibilizărilor.
Un început de an mai pragmatic
Primele date din 2026 indică o schimbare de paradigmă: atât companiile, cât și consumatorii adoptă o abordare mai pragmatică. Investițiile în proiecte experimentale ar putea fi reduse, iar accentul va fi pus pe activitățile care generează rezultate predictibile și stabilitate financiară.
Anul 2026 se conturează, astfel, ca o perioadă a selecției și consolidării — în care reziliența financiară, analiza riscurilor și deciziile strategice bine fundamentate vor face diferența între continuitate și dificultate.
