Pericolul izolării Chinei

0
990

China, încă, își ține granițele închise. Interdicția de intrare pentru străini, care a fost impusă încă de la începutul pandemiei coronavirus, încă se aplică, deși, Uniunea Europeană s-a oferit să permită accesul cetăţenilor chinezi pe teritoriul său. Este de aşteptat ca şi China să se deschidă la rândul său către europeni, dar, deocamdată există puține dovezi în acest sens. Guvernul de la Beijing nu este foarte preocupat de creșterea izolării sale politice și economice. La Bruxelles și Berlin este acuzată lipsa de voință a Beijingului de a renegocia acordul eșuat de protecție a investițiilor, care ar trebui să ofere companiilor din Uniunea Europeană şi din China, drepturi egale.

Beijingul răspunde la sancțiunile impuse de Statele Unite ale Americii împotriva demnitarilor chinezi, pentru încălcarea drepturilor omului în provincia Xinjiang, cu sancțiuni împotriva senatorilor americani. După criticile primite din Marea Britanie conform cărora China ar încălca angajamentele internaționale prin introducerea „noii legi de securitate” in Hong Kong, Beijingul a emis o de ordonanță de urgență care a stârnit multe temeri.

La începutul acestei săptămâni, președintele american Donald Trump a semnat un ordin prin care pune capăt tratamentului economic preferențial acordat Hong Kong-ului, după ce China a adoptat noua lege de securitate. “Hong Kong-ul şi China continentală vor primi acelaşi tratament, fără privilegii speciale, fără tratament economic special și fără export de tehnologii sensibile”, a spus Donald Trump.

SUA consideră că noua lege de securitate este o amenințare la libertățile de care s-a bucurat Hong Kong-ul în cadrul acordului semnat în anul 1984. Statutul special al insulei a fost agreat între China și fosta putere colonială, Marea Britanie, înainte ca suveranitatea insulei să fie returnată Beijing-ului, în anul 1997.

Majoritatea rezidenților din Hong Kong sunt îngrijorați că noua lege de securitate vă înseamnă dispariţia principiului „o singură țară, două sisteme”.

De partea cealaltă, ministerul de externe al Chinei a condamnat ultimele mișcări ale preşedintelui american, spunând că acestea reprezintă o „ingerință brutală” în politica sa internă. Într-o declarație de presă, responsabilii chinezi spun, la rândul lor, ca “vor impune, sancțiuni si represalii împotriva persoanelor și entităților americane pentru a proteja interesele legitime ale Chinei. Încercarea SUA de a împiedica punerea în aplicare a legii securității naționale, pentru Hong Kong, nu va reuși niciodată. Solicităm părţii americane să-și corecteze greșelile, să se abțină de la punerea în aplicare a actului și să nu mai intervină în treburile interne ale Chinei, în niciun fel. China va răspunde ferm dacă SUA vor merge mai departe”, se arată în declaraţie.

Huawei, mărul discordiei

La fel ca președintele Donald Trump, comuniștii chinezi văd lumea conform definiției lui Thomas Hobbes care spune că omul este un lup condus de lăcomie. Aceasta constituie fundamentul mult discutatei „Diplomații a lupului războinic” practicată de Beijing. În acest sens, actuala politică externă a Chinei se concentrează tot mai mult pe situaţia în care țări precum Marea Britanie și Germania vor să excludă grupul tehnologic chinez Huawei din proiectele de implementare a noilor rețele 5G. Ca măsură de precauție, diplomații chinezi atrag atenţia Londrei, asupra dependenței acesteia de HSBC Bank China, iar Berlinului, asupra dependenței de sucursalele chineze ale Daimler, VW și BMW.

În acest context, iată că Marea Britanie a făcut, deja, primul pas interzicând furnizorilor de telefonie mobilă să mai cumpere echipamente noi Huawei 5G, după data de 31 decembrie 2020. De asemenea, până în anul 2027, aceştia vor trebui să elimine din reţelele pe care le deţin, toate kiturile 5G ale producătorului chinez.

Integrarea Chinei în comerțul mondial a făcut din această țara, cândva săracă, a doua cea mai mare economie a lumii care a creat o serie de companii tehnologice de talie mondială. Cu toate acestea, guvernul chinez a recunoscut că, pentru continuarea creșterii economice trebuie să își dezvolte piața internă. Pe măsură ce dictatura sa este din ce în ce mai marginalizată, în străinătate, guvernul chinez se orientează mai mult spre piaţa internă.

Accesul pe pieţele internaţionale ar putea deveni și mai dificil, pentru China

În urma amenințărilor primite din partea Statelor Unite la adresa companiilor tehnologice Huawei și ZTE de eliminare a acestora din producţia de procesoare americane, esențiale pentru supraviețuirea sa economică, China și-a dat brusc, seama că este dependentă de occident. Președintele Xi Jinping i-a avertizat pe chinezi că sunt pe cont propriu. „Având în vedere că unilateralismul și protecționismul sunt în creștere, în întreaga lume, China trebuie să îşi continue singură drumul spre vârful piramidei economice mondiale”.

Pornind de la conceptul „a sta pe propriile picioare”, preşedintele Mao a ordonat, în anul 1945 crearea unei economii planificate pentru a lupta împotriva „reacționarilor străini”. Compania fondată în cursul primului plan cincinal al Chinei, la începutul anilor 50, a fost constructorul de mașini China Heavy Industries. 73 de ani mai târziu, Xi Jinping a solicitat o vizită simbolică la această companie pentru a demara o nouă consolidare s economiei chineze, de stat, pornind de la acelaşi concept al preşedintelui Mao. În urmă cu o săptămână, Beijing a anunțat că toate companiile de stat reprezintă „pilonul și forța guvernării partidului și reînvierii”. Piața Chinei ar putea fi în continuare închisă companiilor străine.

Companiile chineze își iau rămas bun de la Occident

Beijingul se izolează cu convingerea că America doreşte să oprească ascensiunea Chinei. Deoarece companiile occidentale se gândesc să-și refacă lanțurile de aprovizionare, independent de China, părți influente ale conducerii partidului comunist cred că numai creșterea pe plan local poate aduce țara şi economia la dimensiunile sale anterioare. Companile chineze își iau rămas bun de la Occident, Beijingul fiind convins că propria piață care numără peste 1,4 miliarde de oameni este suficient de mare pentru a putea supraviețui economic.

Pentru a oferi dovezi că modelul său de socialism este superior societăților liberale din Occident, partidul pare dispus să accepte pierderi calculate, pentru un timp. În primul rând, conducerea doreşte să asigure pe toată lumea că poate furniza securitate împotriva virusului, promiţând că în scurt timp acesta va putea fi controlat. Este posibil ca responsabilii chinezi să urmeze propaganda conform căreia doar un model guvernamental autoritar poate proteja sănătatea poporului.

În aceste condiţii, economia germană este cea care va suferi cel mai mult motiv pentru care Berlinul se fereşte să critice vehement comportamentul Beijingului, în speranţa că va putea ține uşa deschisă „partenerului” său. Pentru ca acest lucru să se întâmple efectiv, ar trebui ca relaţiile dintre marile companii germane şi partenerii lor chinezi să înceapă să funcționeze normal.

Economia germană va avea cel mai mult de suferit

La sfârşitul anului trecut Daimler a explorat mai multe opțiuni pentru a-și consolida controlul asupra Beijing Benz Automotive Co, joint-venture-ul cu partenerul chinez BAIC Group, introducând un plan de creştere a participaţiei de la 49% la 75%.

Mișcarea lui Daimler au venit într-un moment de tensiune crescută între Berlin și Beijing, apărut pe fondul dezbaterilor în parlamentul german legate de excluderea Huawei din licitaţiile pentru proiectul rețelelor locale 5G.

Pe de altă parte Daimler se confruntă şi cu opoziția BAIC Group care dorește să mențină controlul asupra afacerii, aceasta fiind extrem de profitabilă datorită vânzărilor semnificative de mașini Mercedes-Benz pe piaţa chineză.

În anul 2018, Beijingul a început să aplice regulile privind proprietatea străină pe teritoriul Chinei, permițând producătorului auto german BMW (BMWG.DE) să cumpere un pachet de 75% din acţiunile asocierii Brilliance China Automotive Holdings Ltd. Până în anul 2022, când firmelor străine li se va permite să deţină controlul asupra companiilor auto neelectrice din China. Acest precedent a determinat compania Daimler să dorească, la rândul său, mărirea participaţiei sale în Beijing Benz Automotive Co.

Daimler a cerut guvernului german să preseze Beijingul pentru a ridica restricțiile de proprietate pentru a asigura „condiții de egalitate”, iar pe de altă parte ambasadorul Chinei în Germania a cerut Berlinului să nu blocheze accesul Huawei la licitaţiile de furnizare a echipamentelor de telecomunicații 5G.

De peste ocean, Statele Unite, aflate într-o dispută comercială mondială cu China, au cerut ferm, cancelarului german Angela Merkel, să excludă Huawei de la licitațiile de echipamente mobile din motive de securitate.

În acest context tensionat, tot la sfârşitul anului trecut, ambasadorul chinez în Germania, Ken Wu, a declarat că Beijingul poate riposta dacă Huawei va fi exclus din licitaţiile de furnizare a echipamentelor de telecomunicații 5G pentru Germania: „Dacă Germania va lua decizia de excludere a Huawei de pe piața germană, atunci va trebui să se aștepte la consecințe”, a declarat acesta la un eveniment găzduit de cotidianul german Handelsblatt. „Guvernul chinez nu va sta pasiv. Anul trecut au fost vândute pe piața chineză 28 de milioane de autoturisme, dintre care 7 milioane au fost germane. Într-o zi, am putea spune și noi că mașinile germane nu prezintă suficientă siguranță şi că suntem capabili să ne producem propriile automobile? Noi, nu vom face acest lucru pentru ca o asemenea mişcare mişcare ar însemna protecționism pur.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here