Directorul Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova şi Bulgaria, Gilda Lazăr, a explicat: “De-a lungul anului trecut, noi am tot atras atenţia că sunt probleme cu transpunerea Directivei pe Tutun şi că aceste probleme vor fi întâmpinate atât de producători, care nu au ştiut când şi cum să modifice producţia, cât şi de autorităţile statului, pentru că vor fi probleme generate de fluctuaţia încasărilor bugetare”.
Anul trecut, legea de transpunere a directivei a fost aprobată abia în luna noiembrie, cu şapte luni întârziere, a atras atenţia doamna Lazăr, percizând: “Producătorii nu au ştiut când se va aproba, dacă se va aproba şi în ce formă se va aproba această lege de transpunere. Din acest motiv, nu am avut la dispoziţie decât o lună pentru conformarea producţiei. Legea a intrat în vigoare în decembrie, până la acel moment toate companiile producând pe legislaţia anterioară, pentru că nu a exsitat predictibilitate.
Stocurile realizate pe legea veche au fost puse în piaţă şi am început producţia pe noua lege. Din acest motiv sunt fluctuaţii la încasările bugetare, dar problema mare abia acum începe. Întârzierea adoptării legii de transpunere a scurtat perioada până la care mai pot fi comercializate produsele fabricate în baza vechii legi. În loc de un an, producătorii au la dispoziţie doar şase luni până când pe piaţă trebuie să fie doar ţigarete produse conform noii legislaţii”.
Din 20 mai 2017 nu vor mai putea exista în magazine ţigarete de tip vechi. Prin urmare, companiile producătoare de ţigarete vor fi nevoite să retragă stocurile existente, ceea ce va genera cereri de restituire de accize de la buget, a subliniat Gilda Lazăr, adăugând: “Aceste ţigarete au fost puse pe piaţă în mod legal. Vorbim de milioane de euro. Noi facem acum mari eforturi ca să se vândă întâi produsele puse deja pe piaţă, dar este un efort considerabil, atât material, cât şi logistic.
Noi lucrăm în primul rând pentru ANAF, 75%-80% din preţul pachetului de ţigarete mergând la buget şi prima noastră grijă este să plătim până în 25 ale lunii taxele pentru tot ce a ieşit din antrepozitul fiscal cu o lună înainte, indiferent dacă produsele acelea s-au vândut sau mai sunt încă în magazine”.
Potrivit Gildei Lazăr, la nivelul Uniunii Europene au fost investite sute de milioane de euro pentru ca producătorii să se conformeze Directivei, iar industria din România a investit zeci de milioane de euro în procesul de conformare a producţiei la noile reglementări.
Constantin Bratu, Head of Corporate Affairs în cadrul British American Tobacco România, a reiterat că încasările provenite din industria tutunului sunt foarte mari, ajungând la circa 3 miliarde euro, anual. “Anul trecut am plătit mai mult pe taxe decât pe 2015”, a menţionat domnia sa, precizând că lupta împotriva pieţei ilicite de ţigarete este o prioritate.
Domnul Bratu a subliniat: “BAT investeşte 200 de milioane de dolari, în perioada 2010-2030, într-un parteneriat cu CE. Din această sumă, până acum, au fost cheltuite 47 de milioane de euro, la nivel european, pentru că traficul ilicit este o problemă transfrontalieră.
Ca să ne dăm seama de dimensiunea fenomenului de piaţă neagră a tutunului în România, ne putem imagina circa două tiruri de ţigări de contrabandă care se consumă zilnic în ţara noastră”.
Constantin Bratu a conchis că, la noi, consumul de produse ilicite este de circa 16,8% din total, conform unui studiu din domeniu.
Adrian Gavrilă, din cadrul Philip Morris International, a menţionat, ieri: “Lupta cu comerţul ilegal reprezintă o prioritate. Philip Morris a inclus elemente de trasabilitate pentru o mare parte a produselor, aşa cum au procedat, de altfel, şi ceilalţi mari producători. PMI Impact, programul lansat de noi în 2016 este o dovadă clară a implicării active şi a sprijinului pus la dispoziţia autorităţilor în scopul reducerii contrabandei cu ţigări. Philip Morris Impact este o iniţiativă globală de acordare de fonduri pentru proiecte dedicate luptei împotriva contrabandei şi infracţiunilor asociate acesteia, cu un buget alocat de 100 milioane de dolari”.
Este foarte posibil ca traficul ilicit cu ţigarete să scadă sub 14%, în acest an, şi-a exprimat convingerea Dorel Fronea, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), care a subliniat eforturile făcute de autorităţi în acest sens.
Domnia sa a precizat, ieri, în cadrul unui eveniment: “Am ferma convingere că traficul ilicit cu ţigarete poate scădea. Dacă luăm măsuri integrate – continuăm cu dezvoltarea şi reoperaţionalizarea echipelor mobile, a celor canine, reoperaţionalizarea schemelor, cooperarea transfrontalieră, participarea la comisiile de lucru a UE, operaţiuni vamale comune, categoric în acest an există posibilitatea să fie diminuat comerţul ilicit cu ţigarete”.
În opinia domnului Fronea, este nevoie de reorganizarea structurilor vamale, astfel încât să ia fiinţă o structură vamală puternică. Vicepreşedintele ANAF a mai spus: “Pentru aşa ceva este nevoie de o decizie politică. Desfiinţarea Vămii române din 2013 a fost o greşeală. România are nevoie de o Autoritate Vamală puternică.
Nivelul pieţei negre de 11,8% – cel mai scăzut nivel de contrabandă cu tutun – a fost în ultima lună de funcţionare a Autorităţii Vamale Române. După acea lună, contrabanda cu ţigarete a început să urce”.Nivelul mediu al traficului ilicit cu ţigarete este 10%, în Uniunea Europeană, potrivit domnului Fronea, care a subliniat că noi avem cea mai lungă frontieră non-UE, respectiv – 2.070 kilometri, cu zone sensibile în acest segment. Bunurile contrafăcute intră în special prin Portul Constanţa, ţigaretele putând intra prin mai multe rute, conform sursei citate.
Una din rutele pe care se face contrabandă cu tutun este Balcanii de Vest-Grecia-Bulgaria-România, o altă rută fiind direct Serbia-România, a explicat reprezentantul Fiscului, coordonator al structurilor vamale. Domnia sa a menţionat că traficul ilicit cu ţigarete este realizat în mai multe moduri, de exemplu cu ajutorul dronelor sau cărăuşilor, produsele fiind ascunse în rezervoare sau în bara din faţă a maşinii, mai nou fiind traficate cantităţi mici de ţigarete.
Luni, în Constanţa a fost realizată o captură de 14 milioane de ţigarete – cea mai mare din ultimii ani.
Dorel Fronea a menţionat : “Categoric în sectorul vamal mai există oameni care sunt corupţi. Corupţie zero nu există, aşa cum nu există trafic ilicit zero. Corupţia este legată de evaziune, de trafic ilicit. Important este să se ia măsuri pentru diminuarea acestor fenomene”. Traficul ilicit cu ţigarete se ridica la 16,2% din consumul total, în luna ianuarie.
Dorel Fronea a declarat: “În anul 2010, traficul ilicit cu ţigarete era de 36%, în 2013, anul desfiinţării Autorităţii Naţionale a Vămilor, era 11,8%, după care a crescut, dar acum, începând cu ianuarie 2017, trendul s-a inversat. Am ajuns la 16,2% – un procent încurajator”.
Direcţia Generală a Vămilor a organizat, ieri, prima conferinţa internaţională privind combaterea traficului ilicit cu ţigarete.
În cadrul evenimentului, au fost discutate aspecte privind cooperarea interinstituţională a administraţiilor vamale din regiune, fiind prezentată şi analiza “Operaţiunii SCUT” care s-a derulat în luna februarie 2017, concretizată prin descoperiri şi confiscări substanţiale de ţigarete
