PANDEMIA COVID-19, o fereastră de oportunitate

2
1391

Din spusele autorităţilor, se pare că pericolul pandemiei aproape a trecut. Oamenii încep să răsufle uşuraţi deşi doar pe jumătate având în vedere faptul că îngrijorările legate de posibilitatea infectării cu virusul Sars-CoV-2 au fost înlocuite de cele legate de efectele crizei economice profunde cu care am putea să ne confruntăm în viitorul apropiat. Multe dintre opiniile exprimate în spaţiul public sunt sumbre, chiar fataliste, nedând nicio şansă unei evoluţii favorabile deşi, cred că în acest moment puterea de a schimba fundamental societatea în care trăim se află în mâna noastră, dacă vom avea suficientă minte să acţionăm hotărât și eficient.

Divizarea profundă care a caracterizat societatea românească în ultimii 30 de ani, a servit, în principal, unor grupuri de interese transpartinice care au profitat din plin de situaţie.

Criza sanitară ne-a arătat, în două luni şi jumătate de când a izbucnit, că oamenii sunt capabili să îşi schimbe rapid obiceiurile şi să se adapteze din mers unui nou stil de viaţă, mai responsabil, mai reţinut şi mult mai cumpătat. O latură pozitivă a acestei crize este reprezentată de faptul că spirala consumului excesiv a fost temperată, mulţi dintre cei cu care am discutat în ultima vreme spun că au realizat, că înainte de pandemie obişnuiau să arunce banii pe tot felul de „prostii”, mai mult sau mai puţin folositoare. Perspectiva unei crize economice iminente i-a determinat şi mai mult să privească consumul, în mod responsabil. Din această perspectivă cred că asistăm la o accentuată schimbare de mentalitate, la un adevărat şi profund reset al societăţii. Este momentul ca societatea românească să primească un soft nou care ar trebui să fie generat pornind de noile realităţi. Sper ca toţi politicienii să înţeleagă că acest proiect trebuie să fie deasupra tuturor intereselor de partid sau de grup.

La nivel mondial încep să se arate tot mai multe semne care indică faptul că foarte curând ne vom confrunta cu o criză economică accentuată, care, după unii analişti, ar putea fi mai gravă decât Marea Depresie din anii ’30, dacă nu vor fi adoptate măsuri de reformă concrete.

Criza, deși foarte posibilă, nu este inevitabilă.

Ca să reziste tuturor presiunilor viitoare, sistemul capitalist va trebui să fie resetat… Criza sanitară a scos în evidenţă o mulţime de vulnerabilităţi ale unor societăţi şi economii pe care le consideram, până în urmă cu 2-3 luni, ca fiind infailibile. Acum s-au văzut limpede, în toate ţările, dezechilibrele economice, sociale şi mai ales cele din sistemele de sănătate publică. Pandemia COVID-19 a produs deja sute de mii de decese, reprezentând una dintre cele mai grave crize de sănătate publică din istoria recentă a omenirii. În multe părţi ale lumii, din Rusia până în Brazilia, virusul continuă să facă victime. Consecinţele, pe termen lung, vor fi foarte grave afectând creșterea economică, datoria publică şi ocuparea forței de muncă cu impact direct asupra bunăstării oamenilor.

Citeste si  Nestlé și Alliance for YOUth vor crea 300.000 de noi oportunități în sprijinul tinerilor până în 2025

Cele mai importante publicaţii economice din lume titrează că datoria publică la nivel mondial a atins deja cel mai înalt nivel pe timp de pace. În multe ţări rata șomajului înregistrează cele mai accentuate creşteri din istorie, iar Fondul Monetar Internațional se așteaptă că economia mondială să se contracte cu 3%, în acest an, după o scădere de 6,3% în doar patru luni.

Efectul secundar al acestei situaţii va fi agravarea problemelor sociale şi de mediu care existau înainte de pandemie. Sunt țări care au folosit criza sanitară drept scuză pentru suspendarea finanţării proiectelor de protecție a mediului. Pe de altă parte nemulţumirile legate de inegalitatea socială, se simt tot mai puternic. Oamenii din întrega lume au acumulat în cele două luni de lockdown forţat o cantitate uriaşă de frustrări care pot să explodeze la cea mai mică scânteie.

Toate acestea crize cumulate, dacă vor rămâne nerezolvate vor adânci dezechilibrele iar societăţile vor deveni tot mai fragile. Ideea că vor trece de la sine sau că pot fi rezolvate cu soluţii de moment este hazardată şi lipsită de responsabilitate. Soluţia este una singură şi aceasta presupune reconstrucţia rapidă şi temeinică a societăţilor pe baze economice şi sociale noi.

La nivel individual şi al mediului de afaceri s-a văzut limpede în aceste două luni că există o profundă voinţă îndreptată spre reformare şi adaptare la noile condiţii. Oamenii s-au dovedit proactivi şi cooperanţi, într-o implicare fără precedent dovedind că reformarea societăţii noastre nu este un vis imposibil. Pandemia ne-a arătat că putem schimba rapid şi radical, multe lucruri, inclusiv stilul de viaţă. Majoritatea companiilor au adoptat sistemul work from home şi se declară foarte mulţumite de rezultatele obţinute. Se întocmesc rapoarte care arată că multe dintre problemele care anterior se rezolvau în urma unor deplasări cu costuri foarte mari de transport şi cazare, au putut fi rezolvate la fel de bine prin sistemele de videoconferinţa.

Totul se calculează în bani economisiţi. Oamenii au arătat într-o proporţie covârşitoare că sunt de acord să facă sacrificii pentru a avea servicii medicale de calitate și pentru a proteja persoanele în vârstă, categoria cea mai vulnerabilă a societații. Multe companii au dovedit implicare socială intervenind în sprijinul angajaţilor, clienților, furnizorilor sau a comunităților locale. În timpul crizei sanitare, companii, universități și alte entităţi private au dovedit, în întreaga lume, că pot să colaboreze pentru a găsi diagnosticul corect și vaccinul împotriva virusului. Aproape imediat, omenirea a reacţionat solidar în faţa duşmanului comun. Cred că un efort similar ar putea fi făcut, cu aceiaşi bunăvoinţă, în toate sectoarele de activitate şi aici, la noi, pentru că avem încă multe de făcut.

Citeste si  Majoritatea companiilor continuă să recruteze și se așteaptă să revină într-o formă mai bună din 2021. Percepția este diferită privind revenirea pieței imobiliare și economiei

România are nevoie, în primul rând, ca Guvernul ei să fie puternic şi eficient în elaborarea politicilor publice care vor coordona evoluţia viitoare.

În ultima perioadă subiectul zilei este legat de dublarea alocaţiilor pentru copii şi mărirea pensiilor cu 40%, ambele votate în Parlament fără a se fi identificat şi sursa de finanţare a generoaselor procente suplimentare. Este minunat că parlamentarii se gândesc la copii şi la pensionari dorind să le ofere acestora un nivel de trai mai ridicat dar din punct de vedere economic aceste măriri vor merge direct în consum, contribuind la creşterea deficitului bugetar şi a inflaţiei. În urmă cu câteva zile, ministrul finanţelor, Florin Câțu, spunea: „De ce nu mă întreabă nimeni dacă o să dublez investiţiile?” Eu cred că despre asta ar trebui să fie vorba, în primul rând, despre dublarea sau dacă este posibil, triplarea investiţiilor, aducătoare de plusvaloare la PIB. Astfel va creşte sănătos nivelul de trai al întregii populaţii, vor putea fi adoptate şi mult aşteptatele măsuri de relaxare fiscală şi mai ales vor putea fi puse bazele unui parteneriat, construit pe baze corecte, între stat şi mediul de afaceri, plătitor de taxe şi impozite.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană, a prezentat un plan pentru un fond de recuperare a pierderilor suferite în urma pandemiei Covid -19, de 750 de miliarde de euro. Din aceşti bani 33 miliarde de euro vor reveni României, pentru finanţarea unor proiecte de dezvoltare durabilă. Prin urmare, această sumă nu va putea fi folosită pentru a umple găurile negre, actuale, ale economiei ci pentru crearea de plusvaloare prin construirea unui sistem nou, puternic şi echitabil.

Se spune „că orice lucru bun poate fi un lucru rău şi că orice lucru rău poate fi un lucru bun.” În mod indubitabil criza COVID-19 a afectat viaţa fiecăruia, oriunde ne-am afla. A fost şi este încă, foarte greu… Ne revenim cu dificultate însă nu trebuie să vedem, ceea ce ni s-a întâmplat, doar ca pe o uriaşă tragedie ci şi ca pe o testare a limitelor noastre, în condiţii de presiune reală. Am suferit dar am avut posibilitatea de a vedea limpede vulnerabilităţile societăţii în care trăim. De noi depinde dacă vom rămâne, în continuare, blocaţi în neputinţă sau, dimpotrivă, dacă vom considera că s-a deschis o fereastră de oportunitate, o şansă de a ne reseta ca societate. Mişcaţi-vă cu multă minte, dragi guvernanţi, pentru că nu se ştie cât va rămâne deschisă!

2 COMENTARII

  1. Inepții care conduc lumea s-au luat după modele matematice, care au simulat o catastrofă. Apoi, au acoperit minciunile cu straturi de noi și noi valuri menite să le confirme deciziile, deși s-au contrazis continuu în recomandări și măsuri improvizate. Avem o lipsă majoră de altruiști, eroi, oameni demni, verticali, capabili să pună binele societății înaintea meschinelor interese personale, politice sau materiale. Țările care au rămas deschise ar fi trebuit să arate creșteri exponențiale ale numărului de cazuri de infectare. Ipoteză infirmată. Sistemele sanitare ar fi trebuit să fie sufocate de cazuri, așa cum vedeam în Italia, mai precis în nordul ei. N-a fost cazul, nicăieri în lume. Cei care au ordonat închiderea economică au rămas la putere. Când au luat deja astfel de decizii proaste, cum să ne așteptăm la decizii viitoare bune? Ba este bună, ba rea purtarea măștii. Ba este utilă hidroxiclorochina, ba nu. Ba trebuie izolați asimptomaticii, ba nu. Cu tot cu cei care au decedat între timp, cu tot cu cei vindecați deja, numărul cazurilor de infectare confirmate oficial din România este de sub 0,1% (20,000 din 20,000,000). Marja de eroare a testelor este de 30% și chiar peste, ceea ce înseamnă că avem 6,000 de bolnavi falși pozitivi. Totodată, 80% dintre bolnavi manifestă simptome ușoare sau cel mult medii, iar dintre decese, peste 80% aveau deja cancer, afecțiuni cardiace grave, diabet, blocaje renale și alte afecțiuni care le puneau oricum viața în pericol, fiind sub tratamente agresive. În plus, mulți bolnavi s-au plâns de răul pe care lau simțit de pe urma tratamentelor anti-coronavirus pe care le-au primit, cu tot felul de cocktailuri experimentale cu terminația -vir. Florian, investighează asta! Guvernanții… n-am nici cea mai mică speranță de la ei, niște criminali în serie!

  2. Arafat are dreptate, nu poate fi o conspirație mondială. Este doar prostie, cum zice Klaus. Brăila are 42 de bolnavi la vreo 500,000 de locuitori, vreo 0,001%, adică 99,99% dintre cetățenii județului au obligația să poarte mască pentru 0,001% bolnavi, ceea ce se justifică prin pandemie, stare de alertă, chiar și cu zero decese. De la cine să așteptăm măsuri inteligente?!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here