Reporter Sfin: Căci obrazul subțire, cu cheltuială se ține…
Pe principiul „când sapi groapa altuia, riști să cazi chiar tu în ea”, după ce industria Pharma din România a șantajat Statul român pentru a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană, prin metode INUMANE, și aici mă refer la sensul propriu al cuvântului: limitarea și chiar întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline – medicament de care depinde VIAȚA mai multor pacienți, Consiliul Concurenței face șah mat și emite următorul comunicat:
AMENDĂ de aproximativ 71 milioane EUR acordată pentru cinci companii farmaceutice, furnizoare de imunoglobuline și alte medicamente derivate din plasma umană, precum și asociației reprezentative a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice – PPTA (Belgia).
Potrivit autorității, acestea s-ar fi înțeles pentru a limita și chiar întrerupe aprovizionarea pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităților de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană.
Firmele sancționate, dar și cuantumul individual al amenzilor acordate, le puteți regăsi mai jos:
- Octapharma AG, Elveția: 125,181,860 lei; (EUR 25,036,372)
- Baxalta Gmbh, Elveția: 109,372,066 lei; (EUR 21,874,413)
- CSL Behring Gmbh, Germania: 76,840,182 lei; (EUR 15,368,036)
- Biotest AG, Germania: 25,512,194 lei; (EUR 5,102,439)
- Kedrion Spa, Italia: 16,111,871 lei; (EUR 3,222,374)
- PPTA, Belgia: 375,521 lei. (EUR 75,104)
Companiile au fost amendate pentru că și-au coordonat simultan acțiunile de business, în perioada 2015-2018, pentru a limita şi chiar întrerupe aprovizionarea pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităţilor de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană.
Specialist: În acest fel, companiile urmăreau să îşi creeze un avantaj comercial, respectiv creșterea marjelor de profit.
Iar PPTA – Asociația reprezentativă a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice a facilitat și ea aceste practici anticoncurenţiale şi a contribuit prin propriile acţiuni la atingerea acestui obiectiv comun, menționat mai sus, depăşind, prin aceste fapte, sfera activităţilor specifice la nivelul unei asociaţii, cu scopul de a influenţa procesul legislativ.
Reporter Sfin: Dar cum a început această mafie a imunoglobulinelor la noi în țară?
Dacă ne uităm la această piața din România de medicamente derivate din sânge uman ce comentarii aveți din punct de vedere financiar, ce ați descoperit?
Specialist: Dacă facem un research în cadrul acestei industrii, observăm din prima fază, ceva hilar, având în vedere că nu mai vorbim de o simplă companie, ci de un domeniu de interes public, de prim rang și de primă necesitate – medicală.
Imunoglobulina este o proteină obținută din plasma sanguină umană prelucrată de la donatori și conține anticorpi care protejează pacienții cu imunodeficiențe primare, precum boli autoimune sau degenerative, adică pe cei care nu pot lupta singuri împotriva unor afecțiuni cronice.
În aceste cazuri, fiecare depinde calendaristic de fiola lui, altfel moare.
Aceasta este administrată si in cazul imunodeficiențelor secundare, cum ar fi pacienții cu HIV/SIDA, cei care fac chimioterapie sau cei care așteaptă un transplant de organe.
România este o țară care, ATENȚIE – NU PRODUCE deloc imunoglobulină, deși Institutul Cantacuzino, conform opiniilor unor medici specialiști ar fi putut produce acest tip de tratament.
În acest caz, România a ajuns dependentă direct de acest medicament de la o companie germană – Biotest Pharma. Aceasta a fost unicul furnizor de imunoglobuline pentru România în perioada de după aprilie 2016.
Cu Intratect, produsul nemților, au supraviețuit în această perioadă cei aproximativ 5,000 de bolnavi dependenți de imunoglobulină.
Principalii competitori, australienii de la Behring, au livrat ceva similar până în aprilie 2016, când s-au retras, după ce ministrul Florian Bodog a anulat ordinul dat de predecesorul său, Vlad Voiculescu. Cel din urmă majorase prețurile pe motiv că anumite medicamente se vând necompetitiv în România, sub standard european.
Același medicament Intratect de la Biotest Pharma costa:
- 39 EUR în România,
- 70 EUR în Germania,
- 100 EUR în Statele Unite.
Rezultatul?
Toți competitorii s-au retras, iar Biotest, o firmă de anvergură medie din Germania, a monopolizat piața de imunoglobuline din România, fiind SINGURA autorizată să alimenteze stocurile naționale cu imunoglobulină.
Acest aspect nu este unul normal, nici măcar dacă ne referim din punct de vedere al unui business, în niciun caz la nivelul unui Stat și într-o arie de aprovizionare medicală
Cu precădere într-o economie de piață ca a noastră și într-un domeniu de interes public, precum cel medical, nu putem avea un singur furnizor și mai ales să îi „îndepărtăm” cu bună știință pe toți ceilalți posibili aspiranți la această poziție, într-un mod deliberat.
Denotă clar alte tipuri de interese.
Reporter Sfin: În 2016, când Biotest a început să livreze tot mai puține doze de Intratect, a izbucnit criza „imunoglobulinelor”.
O criză indusă.
În mod deliberat.
Iar în 2017 au murit oameni din cauza acestei strategii.
Specialist: Cum spuneam, situația este cu mult mai gravă în acest caz, deoarece în locul unui iminent faliment al unei entități, ca și în cazurile expuse de mine vizavi de ceea ce se poate întampla atunci când avem un singur furnizor/client, aici ne confruntăm cu „falimentul” unei vieți – produs de un sistem „bolnav”.
Reporter Sfin: Cine a câștigat de fapt, de pe urma acestei scheme?
Specialist: Dacă facem o introspecție în timp, observăm că în perioada 2009-2013, singurul importator al imunoglobulinelor nemțești Biotest în România era societatea HK & ZY BEST PHARMA DISTRIBUTION SRL.
Conform datelor publice, (de pe site-ul listafirme.ro) regăsim următoarele date despre această companie:
ACȚIONARI
- Florin Hozoc (40%)
- MNGV INVESTMENTS LTD (30%) – deținută de Zsolt Becze
- BRIGHT DREAM LTD (30%) – deținută de Istvan Komporaly
ADMINISTRATOR
- Isabela Anda Komporaly – soția lui Istvan Komporaly
OBIECT DE ACTIVITATE:
CAEN 4646 Comerț cu ridicata al produselor farmaceutice
ANUL ÎNFIINȚĂRII:
2006
Putem observa imediat ca din acționariat fac parte două firme care nu sunt înregistrate în România.
Cele două persoane juridice sunt înregistrate în offshore-uri din Insulele Seychelles, deținute de Zsolt Becze – Biotest Alumni și Istvan Komporaly.
Reporter Sfin: Cine sunt cei doi domni?
Specialist: Din business card-ul lui Zsolt Becze putem observa că acesta a fost angajat al companiei Biotest până în anul 2010, de unde reiese clar, având în vedere structura acționariatului, ca acesta s-a aflat în conflict de interese, având în vedere obiectul de activitate al ZY BEST PHARMA DISTRIBUTION SRL – importul și comercializarea în țară a imonuglobulinei Biotest.
Nici celălalt acționar – Istvan Komporaly, nu se lasă mai prejos în încrengătura relațiilor și o pune chiar pe soția sa ca administrator al SRL-ului din România.
Un alt lucru care ne conduce cu gândul la actorul principal din acest tablou este legătura cu firma nemțească Biotest.
Într-o relație normală de business care nu implică interese de altă natură, orice companie se ferește să facă afaceri cu persoane juridice înregistrate în offshore-uri.
De ce?
Sunt imposibil de controlat aspecte precum:
- eventualele creanțe neachitate,
- aspecte legale – precum datele financiare ale acestor firme, cine sunt stakeholderii / shareholderii săi,
- posibila implicare a acestor firme în activități ilicite.
Reporter Sfin: Iar actorul principal in acest scenariu este dl Florin Hozoc.
Specialist: Un alt semn de întrebare vizavi de cele expuse mai sus este reprezentat de faptul că această companie are o Cifra de Afaceri destul de mare și un Profit decent, DOAR în perioada contractuală cu Biotest (2009-2012), în celelalte perioade înregistrând Pierderi/Profituri modeste, conform datelor publice din tabelul de mai jos, de pe site-ul listafirme.ro:
| An | Cifra Afaceri |
Profit Net |
Datorii | Active Imobilizate |
Active Circulante |
Capitaluri Proprii |
Angajați
|
| 2020 | 0 | -92 999 | 5 673 579 | 50 508 | 127 623 | -5 495 448 | 0 |
| 2019 | 0 | -98 247 | 5 673 465 | 51 412 | 219 604 | -5 402 449 | 0 |
| 2018 | 0 | -121 785 | 5 667 624 | 2 819 | 360 603 | -5 304 202 | 0 |
| 2017 | 0 | -67 069 | 5 666 024 | 3 723 | 479 884 | -5 182 417 | 0 |
| 2016 | 0 | 57 049 | 6 662 219 | 81 816 | 1 465 055 | -5 115 348 | 0 |
| 2015 | 0 | -1 351 207 | 6 677 201 | 96 640 | 1 207 122 | -5 373 439 | 0 |
| 2012 | 18 261 200 | 954 313 | 13 088 701 | 707 420 | 13 287 666 | 906 385 | 10 |
| 2011 | 15 410 972 | 1 441 803 | 9 562 288 | 870 794 | 10 535 369 | 1 843 875 | 8 |
| 2010 | 10 597 481 | 871 052 | 6 876 373 | 120 785 | 8 026 947 | 1 273 124 | 5 |
| 2009 | 9 363 871 | 1 309 803 | 7 377 100 | 5 093 | 8 633 882 | 1 261 875 | 2 |
| 2008 | 71 952 | -63 123 | 229 696 | 12 829 | 179 835 | -33 832 | 1 |
| 2007 | 143 436 | 17 477 | 172 276 | 31 171 | 169 970 | 28 865 | 2 |
| 2006 | 91 161 | 11 188 | 117 908 | 57 636 | 61 098 | 11 388 | 2 |
De ce ar colabora o firmă nemțească cu piață de desfacere în aproape toată Europa cu o asemenea firmă? În cel mai bun caz, în care și-ar fi dorit o penetrare a pieței din România, ar fi ales o companie cu experiență și cu un brand consacrat deja prin rezultatele sale.
În 2013, datorită inadvertențelor survenite între acționarii Istvan Komporaly și Florin Hozoc, compania se destramă, dar „războiul” dintre cei doi continuă.
Florin Hozoc înființează alături de soția sa și fostul ministru al Finanțelor – Sebastian Vlădescu, o nouă companie de distribuție a imunoglobulinei în România – BESMAX PHARMA DISTRIBUTION SRL.
Conform datelor publice (de pe site-ul listafirme.ro), noul SRL are următoarele coordonate:
ACȚIONARI
- Florin Hozoc
- Sebastian Vlădescu – fostul Ministru al Finanțelor
- Manuela Angela Hozoc – soția lui Florin Hozoc
ADMINISTRATOR
- Manuela Angela Hozoc – soția lui Florin Hozoc
OBIECT DE ACTIVITATE
CAEN 4646 Comerț cu ridicata al produselor farmaceutice
ANUL ÎNFIINȚĂRII
2013
REALIZĂRI
- Preluarea cu titlu exclusiv a produselor și operațiunilor de marketing ale Biotest în România.
- Reprezentarea grupului nemțesc în relația cu autoritățile plus plata taxei de claw back.
- Monopol în cifre:
- 100% din piața imunoglobulinelor care tratează Hepatita B,
- 75% din cea a imunoglobulinelor normale,
- contracte cu Unifarm și spitalele publice – reprezentând 95% din activitate.
Reporter Sfin: Cum a ajuns o firmă proaspăt înființată în 2013 să aibe asemenea realizări?
Specialist: Este imposibil într-un scenariu normal. Cel puțin, nu în primii ani ai ciclului de viață.
Contractele într-o companie de stat precum Unifarm ar trebui să se realizeze doar în cadrul unor licitații – unde, atenție, este necesar un număr mai mare de potențiali contractori, conform Legii nr.98/2016 privind achizițiile publice.
Reporter Sfin: Dar, surpriză, directorul de la Unifarm, dl Adrian Ionel, declară stupefiant în 2017:
„Am primit raportul de necesitate de la comisiile de specialitate din minister și am început să căutăm Pentaglobin. Era singurul produs disponibil la toți cei șase distribuitori care au făcut blocadă împotriva României. Singura companie care a venit a fost Besmax (distribuitorul local al Biotest) și ne-au zis: <Nu mai avem Intratect, ci un singur produs care se încadrează în categoria imunoglobuline umane, o hiperglobulină, Pentaglobin, care tratează patru spectre”, că de fapt furnizorul a fost ales datorită faptului că a fost singurul disponibil.
De asemenea, Besmax Pharma Distribution este SINGURA companie care a obținut aprobarea de la Agenția Națională a Medicamentului, dar și autorizația de “nevoi speciale” pentru preț și cantitate, în cadrul crizei din 2017 privind imunoglobulinele.
Reporter Sfin: Pe ce bază? Sau mai bine zis, datorită căror interese s-au obținut aceste autorizații? Dar să vedem puțin cine este Florin Hozoc.
Conform unor surse precum psnews.ro, b1.ro, newsmaker.ro, national.ro, riseproject.ro:
Florin Hozoc este un personaj central în schema imunoglobulinei.
„Vedetă” a investigațiilor DNA și a anchetelor de presă, acesta este un fost angajat al Președinției pe vremea lui Traian Băsescu (pe probleme de politică internă), fost Consilier local al PNL în vremea în care Iaşul era condus de Constantin Simirad, fost consilier al miniştrilor Mircea Cinteză și Eugen Nicolaescu (miniştrii Sănătăţii în 2005-2006), Hozoc a devenit cunoscut in 2004, prin celebrul scandal „Stenogramele PSD”, când a dat cu subsemnatul la Parchet, alaturi de nașul și partenerul său de afaceri, Cristian Boureanu.
În 2018, el apare ca asociat în firma care tocmai dăduse faliment, HK & ZY BEST PHARMA DISTRIBUTION SRL, exact cum ați specificat și dvs., despre care DNA susținea că ar face parte din lanțul de firme prin intermediul cărora ar fi fost încasată șpaga aiuritoare de 20 de milioane de euro (calculată de Direcția Națională Anticorupție în dosarul lui Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanțelor în guvernul Călin Popescu-Tăriceanu).
De altfel, Vlădescu și Hozoc, timp de ani de zile au deținut monopolul în spitalele românești în ceea ce privește imunoglobulina importată din Germania și vândută cu adaosuri comerciale imense.
Așadar, Florin Hozoc are o „slăbiciune” specială față de recoltarea de sânge și plasmă. Și are și „expertiza” și contactele necesare.
Specialist: Da, iar firul poveștii începe în anul 2016, când Biotest începe să livreze tot mai PUȚINE doze de imunoglobulină Intratect – spre deloc în 2017, pentru ca în România să se declanșează criza și practic Statul să poată fi șantajat vizavi de pricing, eventualele taxe specifice – ca cea de clawback, în lipsa unei alte opțiuni.
Exact cum am expus și mai sus, atunci când ai un singur furnizor riști să ajungi în astfel de situații și să fii complet vulnerabil.
Dar uneori putem să ajungem în astfel de situații într-un mod deliberat – de ambele părți.
Dacă ne uităm că după izbucnirea crizei, Guvernul „s-a pripit” să achiziționeze orice tip de imunoglobulină disponibil – culmea, tot de la Biotest, de data aceasta importată de SRL-ul Besmax Pharma Distribution și că a alocat în acest sens un buget de „urgență” de 69 milioane EUR, din care 1,4 milioane EUR ar fi doar adaosul comercial obținut de Besmax.
De asemenea, noua imunoglobulină băgată la înaintare de cei de la Biotest, Pentaglobin, nu este potrivită pentru deficiențele primare, fiind mult mai puternică și mult mai scumpă, opiniile medicale exprimându-se nefavorabil asupra acestui produs.
Inclusiv producătorul german este sceptic privind aria sa de acoperire asupra pacienților cu deficiențe primare.
Comanda de 69 de milioane EUR urmărește să aprovizioneze rezervele Unifarm cu 168,000 de flacoane de 100 ml la prețul de 1.676 lei și 45,000 de flacoane de 50 ml la 879 de lei fiecare.
În total, 952 de kilograme.
Dar cantitățile sunt supradimensionate dacă ne raportăm la statisticile CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) cu istoricul de consum național, menționat chiar în referatul de aprobare al noului medicament.
Necesarul minim anual din 2016 a fost de 31,172 de flacoane, care presupune, de fapt, nu mult peste 155 kg de imunoglobulină. Atât a decontat statul in acel an.
Reporter Sfin: WOW! Achiziție mamut de imunoglobuline!
De 6 ori mai mult decât necesarul din anul precendent, în condițiile în care numărul de bolnavi este aproximativ același.
Interesul este, cu siguranță, în acest caz, altul decât cel asociat bolnavilor...
În schimb, Ministrul Sănătății de atunci, CNAS, dar și conducătorul Unifarm, „garantau” pentru acest produs.
Tot din seria á la Florin Hozoc, dacă ne raportăm la anul 2005, descoperim că Ministrul Sănătății de atunci, îl numește consilier în cabinetul lui pe Florin Hozoc și în conducerea Unifarm.
Iar acum Consiliul Concurenței a încercat să facă puțină „lumină” și „curățenie” vizavi de practicile acestor 5 jucători de pe piața Pharma din România privind imunoglobulinele și strategiile adoptate de ei pentru a deține monopolul pe această piață și a șantaja astfel Statul român, determinăndu-l să cumpere – în regim de Urgență, mult mai scump / să renunțe la anumite impuneri fiscale.
Mă întreb, oare sunt de ajuns astfel de măsuri?
Acele vieți pierdute în acest tumult economic monstruos NU contează? Oricine se poate „juca” cu viețile noastre, după cum dorește?
Sau prețul acestor vieți sunt milioanele primite ca amendă de aceste companii?
De care tot industria Pharma din România se plânge că sunt foarte mari.
„Săracii” de ei…
Specialist: Milioane care dacă ar fi să le comparăm cu valoarea medicamentelor eliberate către pacienții din România a principalilor jucători de pe piața Pharma (TOP 20) din ultimul an de anchetă a celor de la Consiliul Concurenței, (2018) ar fi DOAR niște picături de apă într-un ocean…
Adică nesemnificative.
Primii 20 de jucători însumează 16,068 milioane LEI, adică aproximativ 3,214 milioane EUR.
Reporter Sfin: Iar noi vorbim de o amendă de 71 milioane EUR, adică de 0,011% din totalul valorii medicamentelor eliberate DOAR în ultimul an de investigație a celor de la Consiliul Concurenței. (2018)
Exact cum ați menționat – o pictură într-un ocean…
Specialist: Da, din păcate, din punct de vedere monetar nu reprezintă absolut nimic, deși Președintele Consiliului Concurenței, dl Bogdan Chirițoiu, a precizat că amenda dată companiilor respective este a doua cea mai mare din istoria instituției.
”Fiind vorba de companii mari, companii internaționale, normal că sancțiunile sunt mari pentru că, dacă ar fi sancțiuni mici, nu le-ar păsa. Ca să îi descurajeze de la astfel de comportamente trebuie să fie sancțiuni mari. Într-adevăr, 71 de milioane de euro e a doua cea mai mare amendă pe care am dat-o noi în istorie. După cea pentru companiile de carburanți, asta este cea mai mare. (…) E vorba de șase părți, cinci companii producătoare de medicamente și asociația lor, care au fost sancționate.”
„Ce am constatat noi, că aceste companii au stabilit între ele să își retragă unele produse din România, creând astfel o presiune asupra Guvernului român să îmbunătățească condițiile, să îmbunătățească prețurile pe care le plătea pentru aceste produse. Din punct de vedere al legii concurenței, nu înfierăm o companie care decide să nu vândă un produs în România, e dreptul lor. Dacă consideră că prețul în România nu e suficient de atractiv, e dreptul lor să nu vândă în România, dar ce n-au voie să facă – n-au voie să se înțeleagă între ele mai multe companii, să se coordoneze astfel încât să creeze, repet, o presiune asupra Guvernului român să crească prețurile pe care le plătea companiilor”, a declarat dl Chirițoiu.
Reporter Sfin: Pe de altă parte, francezii au acționat în cazuri similare, diferit.
Trei companii farmaceutice din Franța (Novartis, Roche şi Genentech) care au pus la un medicament un preț de până la 30 de ori mai mare ca altele cu același efect, au primit de la Autoritatea Franceză pentru Concurență o amendă de 444 milioane EUR.
Cele trei firme ar fi abuzat de “poziţia dominantă colectivă” pentru a promova vânzarea de Lucentis, un medicament pentru tratamentul degenerescenţei maculare asociate cu vârsta (DMLA), în loc de Avastin, un tratament concurent care este de 30 de ori mai ieftin, a precizat autoritatea într-un comunicat.
O injecţie cu Avastin costă între 30 şi 40 de euro, în timp ce una de Lucentis ajunge la 1.161 euro, conform datelor oficiale franceze.
Nu s-a făcut „economie” la amenzi, ca și în cazul nostru…
Specialist: Și dacă tot vorbim de alte țări, nici Italia nu se lasă mai prejos și în 2014 amendează și ea Novartis şi Roche cu 182 milioane EUR, din acelaşi motiv.
Reporter Sfin: Aceeași practică, decizii românești…
