La cinci dimineața, de pe scările care îl conduceau în avionul privat cu destinația Florida, Andrew Tate făcea prietenește cu mâna locului care, pentru prima dată, l-a pus față în față cu faptele sale și apoi l-a lăsat să plece spre pământul făgăduinței, așa cum i se cuvine oricărui om acuzat de proxenetism din lumea asta.
Pe chipul lui se citea umbra capitolului încheiat. Și puterea omului care știe că și-a găsit scut într-unul dintre cei mai puternici oameni de pe pământ. Care, culmea, e pe aceeași lungime de undă cu el. În ochii lui se vedea încântarea omului care știe că a avut noroc.
Cui făcea cu mâna? Probabil femeilor care l-au acuzat că, mințite de cei doi frați că le iubeau, au ajuns să fie exploatate sexual de mai multe persoane, obligându-le sub constrângere să participe la producția de materiale pornografice care erau ulterior difuzate public.
În plus, ca să fie umilința absolută, unele dintre ele erau tatuate cu textul ”owned by Tate”. Le făcea cu mâna acelor femei, care, din ipostaza de victime, au cerut statului american să nu intervină în cazul Tate din România.
https://lnkd.in/eAbgmUmG
