Starea psihologica de frica e independenta de orice pericol concret si imediat. Se manifesta in multe forme: disconfort, ingrijorare, anxietate, nervozitate, incordare, groaza, fobie, s.a.m.d. Acest tip de frica psihologica e intotdeauna legat de ceva ce ar putea sa se intample, si nu de ceva care se intampla in clipa de fata.
Dumneavoastra va aflati in „acum si aici”, in timp ce mintea dumneavoastra se afla in viitor. Acest lucru creeaza o prapastie de anxietate. Si daca v-ati identificat cu mintea si ati pierdut contactul cu puterea si simplitatea clipei
Acum, sentimentul de anxietate va va insoti constant. Puteti face oricand fata momentului prezent, dar nu puteti face fata unui lucru care este numai o proiectie a mintii – nu puteti face fata viitorului. Mai mult decat atat, cat timp va identificati cu mintea, viata va este condusa de catre ego.
Ca urmare a naturii lui fantomatice si in ciuda elaboratelor lui mecanisme de aparare, egoul este foarte vulnerabil si nesigur, si se vede amenintat continuu. La fel stau lucrurile si in cazul in care egoul pare foarte increzator.
Acum amintiti-va ca emotia este reactia corpului la activitatea mintii. Ce mesaj primeste corpul in mod constant de la ego, acest fals sine faurit de minte? „Pericol, sunt amenintat.”
Si care este emotia generata de acest mesaj constant? Frica, desigur.
Frica pare a avea multe cauze. Frica de a pierde, frica de esec, frica de a fi ranit s.a.m.d. Dar, in ultima instanta, orice frica inseamna frica de moarte, de anihilare a sinelui fals. Pentru sinele fals moartea este mereu aproape.
In aceasta stare de identificare cu mintea, frica de moarte influenteaza toate aspectele vietii dumneavoastra. De exemplu, chiar si un lucru absolut obisnuit si „normal”, precum nevoia compulsiva de a avea dreptate intr-o discutie si de a-i dovedi celuilalt ca se inseala – aparand pozitia mentala cu care v-ati identificat – este o consecinta a fricii de moarte.
Daca va identificati cu o pozitie mentala, atunci cand va inselati, sentimentul de identitate bazat pe o construcite mentala este amenintat serios cu anihilarea. Asa ca sinele fals nu isi poate permite sa greseasca. A gresi inseamna a muri. Din aceasta cauza s-au purtat razboaie si s-au distrus nenumarate relatii.
Din clipa in care ati renuntat la identificarea cu mintea, pentru sentimentul dumneavoastra de identitate nu mai are nicio importanta daca aveti dreptate sau gresiti, asa ca nevoia compulsiva si profund inconstienta de a avea dreptate, care este o forma de violenta, nu va mai exista.
Puteti afirma clar si limpede ce ganditi sau ce simtiti, fara ca in aceasta sa mai existeagresivitate sau nevoie de aparare. Sentimentul de identitate provine atunci dintr-un loc mai profund si mai adevarat, din interiorul dumneavoastra, si nu din minte.
URMARITI APARITIA ORICARUI SENTIMENT DEFENSIV. Ce aparati?
O identitate iluzirie, o imagine din mintea dumneavoastra, o entitate fictiva. Constientizand acest tipar, observandu-l, veti renunta sa va mai identificati cu el.
In lumina constiintei dumneavoastra, acest tipar inconstient se va dizolva rapid. Acesta este sfarsitul tuturor conflictelor si al jocurilor de putere care submineaza atat de mult relatiile. Puterea asupra altora e slabiciune deghizata in putere. Adevarata putere se afla in interior si va este acum disponibila.
Mintea cauta necontenit sa nege clipa Acum si sa evadeze din ea. Cu alte cuvinte, cu cat va identificati cu mintea dumneavoastra, cu atat mai mult suferiti.
Sau o puteti privi si asa: cu cat sunteti mai capabil sa pretuiti si sa acceptati clipa Acum, cu atat sunteti mai liber de durere si de suferinta –- liber de mintea egocentrica.
Daca nu mai doriti sa creati suferinta, nici dumneavoastra, nici celorlalti, daca nu mai doriti sa adaugati durere la reziduul de durere care traieste inca in dumneavoastra, atunci nu mai creati timp, sau cel putin, nu mai multdecat e necesar pentru a face fata problemelor practice ale vietii. Cum sa opriti crearea timpului?
DATI-VA SEAMA CA MOMENTUL PREZENT este tot ce aveti. Transformati clipa Acum in principalul focar de atentie al vietii dumneavoastra. Daca inainte traiati in timp si faceati din cand in cand vizite scurte in clipa Acum, traiti acum in prezent si faceti vizite scurte in trecut si viitor cand situatiile practice ale vietii o impun. Spuneti mereu „da” momentului prezent.
Puneti capat iluziei timpului
Aceasta este cheia: Puneti capat iluziei timpului. Timpul si mintea sunt inseparabile. Indepartati timpul din minte si aceasta se opreste – asta daca nu alegeti sa ii dati de lucru.
A te identifica cu propria minte inseamna a fi prizonierul timpului: impulsul compulsiv de a trai aproape exclusiv prin memorie si anticipare. Acest lucru creeaza o preocupare continua pentru trecut si viitor si un refuz de a pretui si constientiza momentul prezent si a-i permite sa existe.
Impulsul apare pentru ca trecutul va confera o identitate, iar viitorul detine promisiunea salvarii sau a implinirii intr-o forma sau alta. Amandoua sunt iluzii. Cu cat va concentrati mai mult asupra timpului – trecut si viitor – , cu atat mai mult pierdeti clipa Acum, cel mai pretios.
De ce este ea lucrul cel mai pretios? In primul rand, pentru ca este singurul lucru.
Este tot ceea ce exista. Eternul prezent e spatiul in care vi se desfasoara intreaga viata, singurul lucru care ramane constant. Viata este acum. N-a existat niciodata vreun timp in care viata dumneavoastra sa nu fie acum, si nici nu va exista. In al doilea rand, clipa Acum este singurul punct care va poate trece dincolo de granitele limitate ale mintii.
E singurul punct de acces in dimensiunea fara timp si fara forma a Fiintei.
Ati trait, facut, gandit, simtit vreodata ceva in afara clipei Acum?
Credeti ca se va intampla?
Este posibil ca ceva sa se intample sau sa existein afara clipei Acum?
Raspunsul e evident, nu-i asa?
Nimic nu s-a intamplat vreodata in trecut; s-a intamplat in Acum. Nimic nu se va intampla in viitor; se va intampla in Acum. Esenta a ceea ce spun nu poate fi inteleasa cu mintea.
In clipa in care se produce intelegerea, apare o schimbare in constiinta, o trecere de la minte la Fiinta, de la timp la prezenta. Dintr-o data, totul e simtit ca fiind viu, radiind energie, emanand Fiinta.
Sursa: Puterea prezentului-Ghid prectic, Editura Curtea Veche
Va multumesc,
Uimitor :O