Statul român, în loc să inoculeze tinerilor de azi ideea acumulării proprii și să nu mai depindă atât de mult de pensia de la stat, procedează absolut invers, prin umflarea Pilonului I, care nu are randament, nu acumulează și face investiții. De altfel, BNR consideră că deficitul bugetului de pensii este unul dintre riscurile cu care România se va confrunta în anii următori.
Ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, s-a adresat opoziției parlamentare care contestă realizările guvernării PSD-ALDE cu o întrebare care ascunde un mare neadevăr: “Aţi vorbit despre deficitul de la pensii, când după 1989 nu a fost deficit?”.
Din 1990 și până astăzi au fost opt ani în care nu a existat deficit la pensii (1990-1994 și 2005-2007) iar în alți nouă ani deficitul a fost foarte mic. În urma reformei sistemului de pensii întreprinsă la începutul guvernului Năstase s-a ajuns la un echilibru în ceea ce priveşte bugetul pensiilor.
Măsurile veneau după un an, 2004, când deficitul a ajuns cel mai sus, în jur de 0,3% din PIB. După 2008, parlamentarii de toate orientările politice au dat peste cap tot sistemul și au început să facă pomeni. În locul unui raport de înlocuire de 0,31 (pensia medie raportată la salariul mediu) care asigura sustenabilitatea bugetară a sistemului de pensii, dat fiind numărul aproximativ egal al contribuabililor cu cel al beneficiarilor, legiuitorii au decis o creştere a respectivului raport la 0,45, finanțarea diferenței urmând a fi făcută de la bugetul general, nu de la cel al CASS. Astfel, o mare parte a deficitului bugetar-record din 2009 (9,5 procente din PIB) s-a datorat acestei măsuri populiste.
Au urmat câțiva ani de ajustări dureroase, în care aritmetica bugetară şi-a recâștigat drepturile în faţa aritmeticii electorale.. A avut loc o nouă majorare a vârstei de pensionare, o indexare subunitară a pensiilor faţă de salarii şi alte măsuri care, fără a restabili echilibrul bugetar din trecut, au făcut mai mică povara transferului bugetar. În aceste condiții, deficitul bugetului de pensii va ajunge la 3,5% din PIB, fiind responsabil pentru aproape întregul deficit al bugetului consolidat. Suprapuse peste reduceri (trecute sau viitoare) ale Contribuțiilor la Asigurările Sociale, astfel de inițiative legislative nu fac decât să adauge încă un risc sustenabilității macroeconomice generale.
În 2017, deficitul fondului de pensii va ajunge la 28 miliarde de lei, adică 3,5% din PIB, față de 24 miliarde de lei cât este prevăzut să fie deficitul bugetar pentru acest an. Anul acesta, de exemplu, deficitul fondului de pensii se va accentua cu 7 miliarde de lei ca urmare a creșterii cu 5,2% a pensiilor de la 1 ianuarie, ceea ce înseamnă un efort de 3 miliarde de lei, iar de la 1 martie pensia minimă a crescut la 520 de lei, adică un efort bugetar de un miliarde de lei. În plus, de la 1 iulie, punctul de pensie a crescut la 1.000 de lei, ceea ce înseamnă că efortul statului a fost de 2,6 miliarde de lei, conform Consiliului Fiscal. Această gaură trebuie acoperită prin împrumuturiile pe care România le face lună de lună, iar costurile se raportează la generațiile care vor veni.
În Parlamentul României, Olguța Vasilescu a spus că Guvernarea pe care o reprezintă a crescut cu 20% salariile, cu 14,7% punctul de pensie şi cu 30% aşa numita indemnizaţie minimă. De asemenea, a adăugat ministrul Muncii, au fost scutite de impozit pensiile sub 2.000 de lei pe lună şi a fost eliminat CASS pentru pensionari.
Toate detaliile pe:
http://www.cotidianul.ro/olguta-vasilescu-se-incurca-iar-in-cifre-306504/
