Noua lege a salarizării a intrat în etapa finală de pregătire, după ce Ministerul Muncii a anunțat finalizarea procesului de elaborare a proiectului legislativ. În actualul context constituțional, Executivul nu poate iniția direct actul normativ, astfel că proiectul va fi preluat ca inițiativă parlamentară și dezbătut în Parlament.
Reforma reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și este considerată una dintre cele mai importante modificări ale sistemului de salarizare din sectorul public din ultimii ani.
Noua lege a salarizării, în faza finală
Ministerul Muncii a anunțat că proiectul este aproape finalizat, iar în ultimele luni au avut loc consultări tehnice cu instituții publice, ministere și parteneri sociali.
Cele mai recente discuții au reunit reprezentanți ai Ministerului Justiției, Oficiului Național al Registrului Comerțului, Institutului Național de Expertize Criminalistice și Direcției Naționale de Probațiune.
Potrivit Ministerului Muncii, obiectivul este construirea unui sistem de salarizare care să fie echitabil, sustenabil și adaptat responsabilităților fiecărei categorii profesionale din sectorul public.
De ce ajunge proiectul în Parlament
În mod normal, un proiect de asemenea amploare ar fi fost inițiat de Guvern.
În actualul context constituțional, însă, Executivul are competențe limitate în ceea ce privește promovarea unor noi proiecte legislative. Din acest motiv, noua lege a salarizării va fi preluată de Parlament, unde va parcurge procedura de dezbatere, amendare și vot.
Acest mecanism permite continuarea reformei fără blocaje instituționale și menține calendarul negociat cu Comisia Europeană în cadrul PNRR.
Ce urmărește noua lege a salarizării
Potrivit Ministerului Muncii, reforma are ca obiectiv eliminarea dezechilibrelor acumulate în ultimii ani între diferite categorii de angajați din sectorul public.
Noua lege ar urma să stabilească principii unitare de salarizare, să reducă diferențele dintre instituții și să coreleze mai bine nivelul veniturilor cu responsabilitatea și complexitatea activității.
Guvernul susține că noul sistem trebuie să fie sustenabil din punct de vedere bugetar și compatibil cu angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene.
Sindicatele cer mai multă transparență
Anunțul Ministerului Muncii vine într-un moment în care organizațiile sindicale și reprezentanți ai PSD au criticat lipsa de transparență privind proiectul.
Mai multe confederații sindicale au susținut că forma actuală a legii nu a fost pusă la dispoziția tuturor partenerilor sociali și au solicitat dezbateri publice înainte de adoptare.
În același timp, reprezentanți ai PSD au transmis că doresc analizarea proiectului înainte ca acesta să ajungă la vot în Parlament.
Miza financiară este uriașă
Noua lege a salarizării nu reprezintă doar o reformă administrativă, ci și una cu impact major asupra finanțelor publice.
Cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar reprezintă una dintre cele mai importante componente ale bugetului general consolidat, iar orice modificare a grilelor de salarizare poate influența deficitul bugetar și obiectivele fiscale asumate de România.
În același timp, adoptarea reformei este urmărită atent de Comisia Europeană, fiind unul dintre jaloanele de care depinde accesarea unor tranșe importante din fondurile PNRR.
Următorul pas
După finalizarea proiectului tehnic, inițiativa legislativă va fi preluată în Parlament, unde va intra în procedura de dezbatere.
Până la adoptarea formei finale, este posibil ca textul să sufere modificări în urma amendamentelor formulate de parlamentari și a negocierilor cu partenerii sociali.
Ce prevede reforma
- proiectul este în etapa finală de elaborare;
- va fi promovat ca inițiativă parlamentară;
- reprezintă un jalon important din PNRR;
- urmărește un sistem de salarizare mai echitabil;
- poate afecta peste un milion de angajați din sectorul public.
