Noua lege a salarizării unitare, unul dintre cele mai importante jaloane asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), riscă să producă un efect neașteptat pentru sute de mii de angajați ai statului. Potrivit calculelor bazate pe estimările Guvernului, peste 400.000 de bugetari ar putea avea salariile înghețate la nivelul actual în următorii ani, deoarece veniturile lor depășesc deja nivelurile prevăzute în noile grile de salarizare.
În timp ce Executivul susține că reforma este necesară pentru eliminarea dezechilibrelor din sistemul public și pentru respectarea angajamentelor din PNRR, sindicatele avertizează că noua lege riscă să provoace nemulțumiri fără precedent în sectoarele esențiale ale statului.
Aproape o treime dintre bugetari ar putea rămâne cu aceleași salarii
Potrivit calculelor publicate de Profit.ro, între 33% și 35% dintre angajații din sistemul public se află în situația în care salariile actuale sunt deja mai mari decât cele prevăzute în noile grile.
În aceste cazuri, veniturile nu vor fi diminuate, însă nici nu vor mai crește până când grilele salariale vor ajunge, etapizat, la nivelul remunerațiilor deja în plată.
Raportat la cele aproximativ 1,272 milioane de posturi ocupate în administrația publică, rezultă că între 420.000 și 445.000 de bugetari ar putea rămâne cu salariile nemodificate pentru o perioadă de mai mulți ani.
Educația, sănătatea și structurile de ordine publică sunt cele mai afectate
Datele oficiale arată că peste 812.000 de angajați lucrează în domeniile considerate esențiale pentru funcționarea statului.
Distribuția personalului este următoarea:
- aproximativ 366.800 de angajați în sistemul de educație;
- aproape 245.000 în sănătate;
- peste 124.500 în Poliție și Jandarmerie;
- peste 76.000 în Ministerul Apărării Naționale.
O parte importantă dintre salariații acestor domenii se regăsesc în categoria celor care nu vor beneficia de creșteri salariale în primii ani de aplicare ai noii legi.
Guvernul promite o reformă etapizată până în 2031
Noua lege a salarizării reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR.
Proiectul urmărește introducerea unei grile unitare pentru toate funcțiile din sistemul public și eliminarea diferențelor salariale create în ultimii ani prin sporuri, ordonanțe și majorări succesive.
Aplicarea noilor coeficienți nu va avea loc imediat, ci etapizat, până în anul 2031.
Același mecanism este prevăzut inclusiv pentru funcțiile de demnitate publică numite. Miniștrii, prefecții și conducătorii unor instituții publice nu vor ajunge direct la salariile finale prevăzute în lege, ci vor beneficia de creșteri progresive.
Sindicatele avertizează că sistemul sanitar este aproape de blocaj
Nemulțumirile generate de noua lege s-au văzut deja în sistemul sanitar.
Luni, 20 iulie 2026, angajați din sănătate au întrerupt activitatea, reclamând lipsa personalului și efectele pe care noua lege le-ar putea avea asupra veniturilor.
Sindicaliștii susțin că unii salariați ar putea pierde până la 1.000 de lei lunar din cauza modificării modului de calcul al unor drepturi salariale și acuză faptul că proiectul nu a fost discutat suficient cu organizațiile reprezentative.
În lipsa unor modificări, federațiile sindicale au anunțat că iau în calcul declanșarea grevei generale în 28 iulie.
De ce apare înghețarea salariilor
Mecanismul prevăzut în proiect este unul simplu.
Dacă un angajat câștigă deja mai mult decât salariul rezultat din noua grilă pentru funcția ocupată, acesta nu va pierde bani.
În schimb, salariul său va rămâne la același nivel până în momentul în care majorările etapizate prevăzute de lege vor ajunge la valoarea remunerației deja încasate.
Guvernul susține că această soluție evită diminuarea salariilor și permite o uniformizare treptată a sistemului de salarizare din sectorul public.
Criticii proiectului consideră însă că efectul practic va fi blocarea evoluției salariale pentru sute de mii de persoane.
O reformă cerută de PNRR, dar contestată de sindicate
Noua lege a salarizării este una dintre reformele asumate de România în relația cu Comisia Europeană pentru accesarea fondurilor din PNRR.
Executivul susține că fără această reformă există riscul întârzierii unor plăți europene.
Sindicatele afirmă însă că proiectul trebuie modificat înainte de adoptare și cer consultări reale cu reprezentanții angajaților din sistemul public.
Ce prevede noua lege a salarizării
Cine este afectat
- între 420.000 și 445.000 de bugetari ar putea avea salariile înghețate;
- reprezintă aproximativ o treime din personalul bugetar.
Ce se întâmplă cu salariile
- salariile aflate peste nivelul noilor grile nu scad;
- ele rămân la nivelul actual până când grilele ajung la aceeași valoare;
- creșterile salariale vor fi etapizate până în 2031.
Domeniile cu cei mai mulți angajați
- Educație – 366.800
- Sănătate – 245.000
- Poliție și Jandarmerie – 124.500
- Ministerul Apărării – 76.000
De ce este importantă legea
- este un jalon obligatoriu din PNRR;
- urmărește uniformizarea salarizării în sectorul public;
- este contestată de sindicate, care reclamă înghețarea veniturilor și lipsa consultării.
