În acest fel creşte incluziunea financiară , dar şi fiscalizarea în zona rurală, ajutând la îmbunătăţirea ratei de colectare a TVA, apreciază Cosmin Vladimirescu, general manager al Mastercard România, într-un comunicat de presă privind adoptarea şi publicarea în Monitorul Oficial, a normelor metodologice pentru implementarea legii cash-back.
“Pentru ca procesul implementării legii cash-back să fie unul cât mai eficient și mai rapid, Mastercard a oferit instituțiilor bancare o derogare până la sfârșitul anului 2016 de la plata costurilor aferente serviciului cash-back prin care populaţia să ridice bani de la comercianţi prin intermediul POS-urilor”, a declarat Vladimirescu într-un comunicat.
“Legea vine în sprijinul persoanelor din mediul rural, contribuind la incluziunea financiară, în contextul diminuării rețelei de bancomate și a prezenței sucursalelor băncilor, conform datelor BNR. Pe de altă parte, în zona rurală are loc deja acordarea de carduri: tichete de masă electronice, subvenții APIA, pensii etc.”, a afirmat Cosmin Vladimirescu .
De asemenea, prin includerea în scopul legii a unui număr mare de comercianţi cu cifră de afaceri scăzută, legea cash-back va creşte gradul de fiscalizare în zona rurală, contribuind la îmbunătăţirea ratei de colectare a taxelor şi diminuarea economiei subterane, având în vedere că, potrivit unui studiu PwC, România are cea mai mică rată de colectare a TVA din UE, de 28% din PIB, iar ponderea economiei gri este de 27,6% din PIB, locul al doilea după Bulgaria.
Date ale Institutului Național de Statistică și ale Oficiului Național al Registrului Comerțului arată că 56% dintre firmele ce intră sub incidența legii se regăsesc în mediul rural. Doar 17% dintre comercianții din mediul rural au cifre de afaceri anuale de peste 100.000 euro, în timp ce 10% au cifra de afaceri anuală cuprinsă între 50.000 și 100.000 euro pe an. Restul comercianților, circa 73%, se regăsesc în plaja cifrelor de afaceri anuale de sub 50.000 euro.
Potrivit aceluiași studiu, România se află pe ultimul loc în rândul statelor din Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de POS-uri per 1.000 de locuitori și pe penultimul loc la ponderea plăților electronice în totalul plăților. În ceea ce privește numărul de tranzacții cu cardul, acesta este de peste 7 ori sub media europeană.
“Nivelul de acceptare a plăților cu cardul a explodat datorită legii cash-back – de când a fost publicată legea, în trimestrul IV, 2016, numărul de POS-uri care se instalează într-un trimestru este la același nivel cu numărul celor care se instalau în trei trimestre anterior”, mai precizează Cosmin Vladimirescu.
Se mai precizează că nu există niciun cost asociat comercianţilor pentru implementarea POS-urilor şi a serviciului de cash-back, costurile pentru achiziţionarea dispozitivelor POS fiind suportate de instituţiile de plată. Compania a subvenţionat cu până la 50% costul achiziţionării terminalelor, până la sfârşitul anului 2016.
Legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea legii cash-back stipulează, în mod expres, că instituțiile emitente nu pot aplica instituțiilor acceptatoare comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operațiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operațiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit. Stabilirea comisioanelor s-a făcut anterior intrării în vigoare a legii cash-back tocmai pentru a sprijini si încuraja acceptarea plăților cu cardul la comercianți. Băncile acceptatoare încasează de la comercianți pentru fiecare tranzacție un comision, format din marja băncii, comisionul interbancar și costurile cu schema de carduri.
“Vor fi în continuare încurajate inițiativele care vizează extinderea infrastructurii de acceptare a cardurilor, o necesitate a pieței locale, cu impact pozitiv la nivelul întregii economii”, a mai spus Vladimirescu.
