Nicușor Dan – Primarul cu ADN de blocare

1
2603

Reporter Sfin: Primarul General al Capitalei joacă counter-strike cu piața imobiliară din București și lovește din nou – în singurul aspect pe care îl consideră el ca fiind unica problemă pe care o are Bucureștiul: PUZ-urile.

Specialist: Problema PUZ-urilor în București este mai veche și a început odată cu era “Nicușor Dan”, pe care am putea sa îl denumim cu legimitate primarul “PUZ.”

Teoretic, pe fiecare dintre noi îl reprezintă ceva.

 Dacă ne referim la partea profesională, acel “ceva” este și ar trebui să fie cartea noastră de vizită – ce am realizat noi cel mai bine și cu ce ne prezentăm în fața celorlalți.

Iar aceste aspecte ar trebui să fie și mai pregnante atunci când exista o funcție de conducere în cadrul unei instituții publice, “alimentată”, adică susținută financiar de către noi, cetățenii.

 Reporter Sfin: Iar în cazul primarului Nicușor Dan, acel ceva se numește “PUZ”, deși și la acest aspect dl Dan concurează serios, dar atenție, tot cu el însuși, mai jos aveți câteva din declarațiile dansului pe probleme aferente Evului Mediu cu care se confrunta Bucureștiul de când dansul este primar:

Nu sunt șobolani mai mulți decât acum doi ani sau decât acum trei ani”, a zis Nicușor Dan la Realitatea Plus.

  Cu mare plăcere la următoarea conferință o să va răspund. Eu răspund la orice întrebare, dar într-un cadru pe care îl fixăm de la început”, a răspuns Nicușor Dan, la o conferința, când a fost întrebat de problema apei calde din București.

 Pe principiul: “Nu răspunzi la SMS, cetățenii-ți scriu atât de deees…”

Specialist: În cazul unui primar ar trebui sa existe competențe/skill-uri dezvoltate la nivel administrativ, de management.

Ar trebui sa exceleze în aceste domenii pentru a face diferența într-o maniera pozitivă la nivelul decidenților, validând astfel votul de încredere acordat de acestia la momentul investirii în funcție.

 Reporter Sfin: Vorba cântecului ajustata, “dar dacă competente nu sunt…”, atunci ce sa fie?

Câteva blocări…

Specialist: Desigur, teoretic, toată lumea ar trebui sa iasă cu ceva pozitiv în față, dar atunci când nu ai cu ce, pentru ca nu ai realizat nimic notabil, nu există nicio performanță in your personal record, ieși cu ce poți…

 Până la urma NU există publicitate negativă, există DOAR publicitate…

 Reporter Sfin: Știu ca dvs. realizați întotdeauna un BIO al persoanelor/societăților prezentate în cadrul interviurilor noastre.

Despre Nicușor Dan ce ne puteți spune?

Specialist: Partea de documentare este necesară în toate aspectele vieții, nu numai profesional, dacă dorim sa realizăm profilul oricărei persoane, și face parte din aria de professional skepticism, adică “să nu crezi tot ceea ce vezi/auzi, înainte de a și verifica acele informații.”

BIO Nicușor Dan

Nicuşor Dan (născut pe 20 decembrie 1969, la Făgăraș) este matematician,  politician român, fondator & fost președinte al partidului Uniunea Salvați România (USR) și primar al Municipiului București din septembrie 2020.

Întors în țară după studii, dl Nicușor Dan a fondat instituția științifică Școala Normală Superioară București, dar și asociația Salvați Bucureștiul.

 În 2015, a luat naștere platforma politică Uniunea Salvați Bucureștiul, iar un an mai târziu Nicușor Dan a candidat pentru a doua oară pentru funcția de primar al Capitalei, finalizând cursa electorală pe locul doi, după Gabriela Firea.

Uniunea Salvați Bucureștiul s-a extins la nivel național, sub numele Uniunea Salvați România (USR), iar Nicușor Dan a obținut un loc de deputat în Parlamentul României.

În urma unor disensiuni interne, Nicușor Dan și-a anunțat pe 1 iunie 2017 demisia din USR, iar în 2020 a candidat din nou, cu succes, la Primăria Municipiului București.

 După ce a obținut, în 1987 și 1988, medalia de aur la Olimpiada Internațională de Matematică, Nicușor Dan a urmat cursurile Facultății de Matematică din cadrul Universității din București, apoi École Normale Supérieure din Franța.

Tot aici s-a specializat în domeniul matematicii, prin cursuri de master și doctorat.

 Background-ul problemei

Specialist: First of all, as dori sa definim pentru publicul larg și ce înseamnă noțiunile de PUG, PUZ și PUD.

Planul Urbanistic General al Municipiului București a fost aprobat în anul 2000 , prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 269 din 21 decembrie 2000, pentru 10 ani, a expirat pe 21 decembrie 2010 și a fost prelungit cu câte un an, în 2010 și 2011, apoi cu 3 ani, în 2012.. În decembrie 2015, Consiliul General al Municipiului București a prelungit perioada de valabilitate a PUG cu încă 3 ani – până pe 30 decembrie 2018, iar în 2018, acesta a fost prelungit până la intrarea în vigoare a noului PUG.

În anul 2013, Primăria Capitalei a semnat cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu un contract pentru elaborarea unui nou plan urbanistic general al Municipiului București , care trebuia să fie finalizat în anul 2016, dar care nu este finalizat nici până în ziua de azi.

 În paralel, din cauza acestor întârzieri, primăriile de sector au inițiat și au fost aprobate (cu excepția Sectorului 1) de către Consiliul General al Municipiului București planuri urbanistice zonale coordonatoare de sector în 2018 (pentru Sectorul 4, prin HCGMB nr. 443/2018) – 2019 (pentru Sectorul 3, prin HCGMB nr. 49/2019) – 2020 (pentru Sectorul 2, prin HCGMB nr. 399/2020, 5 și 6).

Reporter Sfin: Deci Sectorul 1 este codașul, care a dormit în papuci…

Specialist: Da, aspect care totuși i-a adus “noroc” și veți afla ulterior de ce spun acest lucru, în alte aspecte conexe abordate în cadrul interviului.

PUG – “Plan Urbanistic General”

PUG-ul este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a localităţilor ce compun unitatea teritorial-administrativă de bază.

Planurile Urbanistice Generale cuprind analize, reglementări şi regulamentul local de urbanism pentru întreg teritoriul administrativ al unităţii de bază (suprafeţe din intravilan, cât şi din extravilan).

În acelaşi timp, PUG-ul stabileşte norme generale, pe baza cărora se elaborează mai apoi în detaliu, la scară mai mică, PUZ-urile şi apoi PUD-urile.

Categorii generale de probleme abordate în cadrul Planului Urbanistic General:

  • optimizarea relațiilor localitaților cu teritoriul lor administrativ și județean;
  • valorificarea potențialului natural, economic și uman;
  • stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan;
  • reorganizarea și dezvoltarea căilor de comunicatie;
  • stabilirea și delimitarea zonelor construibile;
  • stabilirea și delimitarea zonelor funcționale;
  • stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporara și definitiva de construire;
  • stabilirea și delimitarea zonelor protejate;
  • modernizarea și dezvoltarea echipării edilitare;
  • evidențierea deținatorilor terenurilor și a modului de circulație juridică a terenurilor;
  • delimitarea suprafețelor pe care se preconizeaza realizarea obiectivelor de utilitate publică;
  • stabilirea modului de utilizare a terenurilor și condițiilor de conformare și realizare a construcțiilor

PUZ – “Plan Urbanistic Zonal”

PUZ-ul este un proiect care are caracter de reglementare specifică, detaliată a dezvoltarii urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate funcţiunile: locuire, servicii, producţie, circulaţie, spaţii verzi, instituţii publice, etc.) şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG-ului localităţii din care face parte.

Prin PUZ se stabilesc obiectivele, acţiunile, priorităţile, reglementările de urbanism (permisiuni şi restricţii) necesar a fi aplicate în utilizarea terenurilor şi conformarea construcţiilor din zona studiată (PUZ-ul reprezintă o fază premergătoare realizării investiţiilor, prevederile acestuia realizându-se etapizat în timp, în funcţie de fondurile disponibile).

Categorii generale de probleme abordate în cadrul Planului Urbanistic Zonal:

  • organizarea rețelei stradale;
  • zonificarea functională a terenurilor;
  • organizarea urbanistic-arhitecturală in functie de caracteristicile structurii urbane;
  • indici și indicatori urbanistici (regim de aliniere, regim de înaltime, POT, CUT, etc);
  • dezvoltarea infrastructurii edilitare;
  • statutul juridic și circulația terenurilor;
  • delimitarea și protejarea fondului arhitectural-urbanistic de valoare deosebită, dacă acesta există în zona studiată;
  • masuri de delimitare pană la eliminare a efectelor unor riscuri naturale și antropice, dacă acestea există în zona studiată;
  • mentionarea obiectivelor de utilitate publică;
  • masuri de protectie a mediului, ca rezultat al programelor specifice;
  • reglementari specifice detaliate (permisiuni și restrictii) incluse în Regulamentul local de urbanism aferent PUZ-ului.

PUD – “Plan Urbanistic de Detaliu”

PUD-ul reprezintă de fapt documentaţia aferenta Planului Urbanistic General (PUG-ul) și Planului Urbanistic Zonal (PUZ-ul), explicand și detaliind continutul acestor planuri, sub forma de prescripții și recomandări, corelate cu conditionarile din Certificatul de Urbanism, în vederea urmăririi și aplicării lor.

PUD-ul reprezintă documentația prin care se asigură condițiile de amplasare, dimensionare, conformare și servire edilitară, a unuia sau mai multor obiective, pe o parcelă, în corelare cu funcțiunea predominantă și vecinatațile imediate (se studiază mai multe amplasamente, optiunea pentru realizarea unei construcții compatibilă cu functiile urbane).

Este de fapt documentul consultat de comisia de urbanism atunci cand este cerut un Certificat de Urbanism sau o Autorizatie de Construire; dacă nu exista PUD pentru terenul respectiv, Primaria cere mai întai intocmirea lui, pe baza PUG-ului și PUZ-ului.

Categorii generale de probleme abordate în cadrul Planului Urbanistic de Detaliu (PUD- ul):

  • regimul juridic, economic și tehnic al terenului și construcțiilor;
  • compatibilitatea funcțiunilor și conformarea construcțiilor, amenajarilor și plantațiilor;
  • relații funcționale și estetice cu vecinătatea;
  • asigurarea accesibilității și racordarea la retelele edilitare;
  • permisivitați și constrângeri urbanistice, inclusiv ale volumelor construite și amenajărilor;
  • modul de ocupare și utilizare a terenului (POT, CUT);
  • funcțiunea și aspectul arhitectural al construcției (sau construcțiilor) și amenajărilor;
  • integrarea noilor construcții și corelarea lor cu cele existente învecinate;
  • intervenția, prin reabilitarea construcțiilor și amenajărilor învecinate, în scopul armonizarii cu construcțiile și amenajările noi propuse (dacă este cazul);
  • circulația carosabilă și pietonală, corelate cu traficul în zonă și relațiile cu zonele învecinate (accese pietonale și auto);
  • parcaje, spații de recreere și de joacă;
  • echiparea edilitară și impactul asupra rețelelor existente în zonă (necesitatea de dezvoltări, modernizări, etc);
  • funcționarea diferitelor forme de proprietate juridică a terenului; circulația acestora dacă este cazul

Când este necesar PUD-ul?

PUD-ul se întocmeste fie cand acest lucru este prevazut în Regulamentul Local de Urbanism (RLU), fie atunci cănd, din diverse motive, regulamentul nu se poate aplica, anumite proprietați ale amplasamentului fiind diferite de cele propuse de RLU.

PUD-uri se intocmesc și în cazul în care investitia preconizată diferă de prevederile RLU.

PUD-ul contine normele pe care trebuie sa le respecte o construcție într-o anumita zonă: înaltimea maximă, procentul din teren ocupat de construcție (POT), coeficientul de ocupare a terenului (CUT), retragerile minime admise, destinație (locuinșe, birouri, comerț, industrie etc.)

Cine aprobă PUD-ul?

PUD-ul este aprobat de catre Consiliul Local al orașelor sau comunelor.

Avize şi acorduri

PUD-urile nu pot fi aprobate fara avizul Comisiei Tehnice a Primăriei sau, atunci cand primăria nu are o comisie tehnică, de catre Comisia Tehnică de Urbanism a Consiliului Județean.

Alte avize sunt avizele de amplasament ale furnizorilor locali de utilitați, cum ar fi E-on gaz, E-on energie, Romtelecom, etc.

Aceste avize evidentiază dacă un amplasament este afectat de rețelele proprii.

Sunt necesare, în anumite conditii, avizele de circulație, mediu (acord de mediu), avize MApN, MAI, SRI etc.

Reporter Sfin: Cu alte cuvinte,nici firul ierbii nu crește fără a avea avizul PUG/PUZ/PUD-ului…

Specialist: Corect. De aceea aceasta parte cu planurile urbanistice joacă un rol atât de important în tot acest ecosistem al sectorului de Real Estate.

Revenind la epopeea “Nicușor Dan”, niciun PUZ din București nu a fost aprobat în mandatul sau.

Planurile Urbanistice a 5 sectoare din București au fost suspendate la sfârșitul lunii februarie 2021. După negocieri intense, de la dorința primarului de a suspenda PUZ-urile pentru doi ani, s-a votat pentru 1 an de suspendare.

Și, cel mai probabil, nu reprezintă nicio surpriză.

De când Nicușor Dan a preluat conducerea Bucureștiului, din 29 octombrie 2020, NICIUN PUZ nu a fost înscris pe ordinea de zi a ședințelor Consiliului General.

Nici chiar înainte de suspendare.

Asta deși arhitectul șef al Bucureștiului de atunci a avizat favorabil 80 de documentații.

În primul semestru din 2020 au fost aprobate 38 de PUZ-uri, iar în aceeași perioadă din 201937 de planuri.

“Exista dezvoltatori care au de anul trecut din iunie avizul arhitectului șef, a fost urcată hotărârea pe site-ul Primariei și totuși nu a intrat în dezbatere, nu s-a aprobat. Pentru un dezvoltator asta înseamnă 1 an de zile în care ar fi putut să înceapă lucrările. (…) Sperăm să se liniștească lucrurile în Primărie și să înceapă aprobarea PUZ-urilor, măcar pentru cele care au avizul favorabil de la arhitectul șef, altfel dezvoltatorii își vor pierdere răbdarea și vor începe actiuni în instanță împotriva Primăriei”, spunea, atunci, un specialist În domeniu.

Reporter Sfin: Speranța moare ultima, dar moare și ea…

Specialist:

Posibile probleme care pot apărea În aceste cazuri

Obții un certificat de urbanism, lucrezi la documentații (fie prin aportul propriu sau prin contactarea unor specialiști în domeniu -> cost aditional), ți se cere sa întocmești un PUD, care durează și el câteva luni, dar există un mare risc, în sensul în care dacă nu reușesti să obții autorizația de construire până când se anulează în instanță PUZ-ul, (cazul creat de primarul Nicușor Dan) tot ce ai muncit este degeaba și trebuie să se reia procedura de la capăt, și bineînțeles bazată pe PUG.

 Reporter Sfin: Iar asta înseamnă alți bani, alta distracție…

Conform celor mai mari dezvoltatori de pe piața, vorbim de milioane de EUR pierdute dupa ce au fost suspendate majoritatea  PUZ-urilor și câțiva care au decis sa plece de la noi din țara.

Sectorul 1 – “Coroana” care a scăpat

Reporter Sfin: Atunci cand Nicușor Dan a propus suspendarea PUZ-urilor sectoarelor, a apărut imediat întrebarea: de ce nu și la Sectorul 1?

 Sectorul 1 – cel mai bogat din București, a scăpat “nevătămat”.

Specialist: Sectorul 1 nu are un PUZ aprobat, precum am menționat anterior, deoarece acesta nu a inițiat niciun PUZ de sector coordonator, ca și celelalte.

În acest caz, proiectele imobiliare sunt aprobate în baza unui PUZ de inel median, aprobat mai demult.

 În plus, există o hotărâre a Consiliului Local care prevede ca pentru orice proiect imobiliar să fie realizat și un Plan Urbanistic de Detaliu, asta pentru a putea obține o autorizație de construire.

Prin HCGMB nr. 65 – 69, din 26 februarie 2021, au fost suspendate HCGMB de aprobare a PUZ- urilor coordonatoare de sector pentru Sectoarele 2 – 6, pentru o perioadă de 12 luni.

Anterior acesteia, PUZ-ul coordonator al Sectorului 3 fusese deja suspendat în instanță de către Curtea de Apel București.

 Atenție !!!

În timp ce posibilitatea de suspendare a actelor administrative de către instanța de judecată este prevăzută de lege, facultatea de suspendare a actelor administrative de către emitentul actului nu este reglementată, ceea ce ridică unele semne de întrebare cu privire la legalitatea HCGMB de suspendare.

Reporter Sfin: Adică vreți sa spuneti ca aceasta lege / decizie extrem de controversată, care a blocat și cauzat pierderea a multor milioane de EUR putea fi evitată/atacată din punct de vedere legal?

Specialist: Desigur, eu nu am certificarea de avocat, dar prin prisma conectării foarte strânse a profesiei de auditor financiar cu cea de avocat, conform documentării și cercetării proprii – eu așa consider, în virtutea excepției identificate mai sus.

 Așadar, până acum “primarul” nostru de carton, Dl. Nicușor Dan a suspendat aceste PUZ-uri, indirect, prin intermediul acestei hotărâri ambigue din punct de vedere al legalității,  dar și a unor ONG-uri care, ATENȚIE, au reușit, cu o singura plângere, de 20 LEI, (și la propriu și la figurat) sa blocheze proiecte de MILIOANE de EUR.

Dacă doriti un exemplu, vizitați acest link, dar fiți atenți și la aspectul de mai sus, unde se menționează: FLUX PLĂTIT

Reporter Sfin: Deci Nicușor Dan se laudă singur că nu el este autorul acestei situații, ci ONG-urile, în spatele cărora ar fi tot acest personaj…

Dacă ar fi corecta aceasta suspendare, de ce simte nevoie să se apere/justifice?

Specialist: Pe principiul “cine se scuză, se acuză…”

Iar acum, într-o noua tentativa, acesta vizează print-un nou proiect de lege, marca Nicușor Dan, lipsirea de eficiență a tuturor HCGMB de aprobare a PUZ-urilor aflate în termen de valabilitate.

Reporter Sfin: Dar acest lucru ar fi mai tragic decât acțiunea anterioara, deoarece din câte înțeleg, ar avea acțiune și retrospectivă, asupra aprobărilor aflate în termen de valabilitate- aspect inexistent data trecută.

Specialist: Corect. Impactul de această dată este mult mai mare.

 Noua strategie

În loc să le mai atace în instanță sau să întreprindă alte demersuri pentru blocarea obiectivelor de investiții publice și private, Primaria Capitalei dorește eliminarea planurilor de urbanism care fundamentează aceste investiții.

PUG București din anul 2000 prevede pentru mai mult de 2/3 din teritoriul Capitalei obligația aprobării unui PUZ în vederea obținerii autorizației de construire.

În zonele de tip C (centrale), L1c (fostele zone agricole de la periferie), A (industriale), nici măcar un gard nou nu se poate construi fără PUZ.

 Reporter Sfin: Deci practic din dorința de a bloca construirea a 2-3 blocuri de locuințe care nu-i convin primarului general, se blochează de fapt zeci și sute de alte proiecte de construire de case individuale, extinderi de case, mici blocuri, pasaje, parcări publice, etc.

Modificarea RLU propusa este abrogarea pct. 4.3. din RLU aferent PUG – în forma prevazuta la Art. I din HCGMB nr. 566/2019, adica abrogarea prevederii ca fiecare PUZ aprobat se preia ca derogare și se implementează în PUG, însă cu limitarea CUT la valoarea maximă 4.

Practic, se urmarește să se facă ineficiente juridic și urbanistic toate PUZ-urile care aveau perioada de valabilitate precizată de 5 ani, iar celelalte sa fie denunțate ca fiind ilegale pentru lipsa precizării unei perioade de valabilitate (raportat la art.56 alin.4 din Legea nr. 350/2001).

Contravine Legii 350/2001 și Legii 24/2000 de tehnică legislativă, art. 64, alin 1 și 3, abrogarea este definitivă.

Practic, dacă PUZ-urile au abrogat PUG prin aprobarea lor, acest fapt este definitiv – principiu de drept, iar ele fac parte integrantă din PUG.

Reporter Sfin: Dar ce se urmărește? Care este scopul final?

Specialist: Paralizarea Bucureștiului în acest domeniu pentru cel puțin 7 ani.

1 COMMENT

  1. Slab interviul si cu informatii eronate…

    Poate dat viitoare cand discutati pe domeniul urbanismului faceti interviu cu un urbanist, nu cu bucatari…

    Dl. Bago sa-si vada mai bine de economie si sa lase domenii peste care cu are expertiza. Apoi, sa faca o documentare adecvata si sa vorbeasca de cum stau licrurile nu cum si-ar dori el.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here