Criptomonedele au fost puternic lovite de virus, însă nu toate și-au pierdut valoarea. Unele dintre acestea au înregistrat creşteri semnificative.
Investitorii în monede digitale sunt obişnuiţi cu căderile violente de curs, motiv pentru care nu se îngrijorează foarte repede, însă comportamentul acestora, în perioadă marcată de coronavirus, i-a bulversat pe mulți. Ce s-a întâmplat? La mijlocul lunii februarie, starea de spirit era încă bună, moneda Bitcoin fiind tranzacționata cu 10.500 de dolari. O lună mai târziu, pe 13 martie, situația era complet diferită: prețul Bitcoin s-a prăbușit, fiind tranzacționat la doar 4.300 de dolari. Mitul potrivit căruia monedele digitale se decuplează de la evoluția piețelor bursiere sau că ar reprezenta un refugiu sigur, s-a prăbuşit.
Să aruncăm o privire de la începutul crizei coronavirus… Pe 12 martie, prețul Bitcoin a scăzut cu aproape 40%. A fost cel de-al treilea mare accident de la fondarea monedei digitale. “A fost de departe cea mai volatilă zi din istoria recentă a Bitcoin”, a spus Nic Carter, unul dintre fondatorii Coin Metrics. „Investitori deosebit de mari s-au retras de pe piață”, au declarat şi reprezentanţii Huobi, unul dintre cele mai mari platforme de schimb pentru monede digitale, cu referire la cei care deţineau cel puţin 10.000 de Bitcoin.
Interacțiunea dintre criptomonede şi dolarul american
La un nivel relativ scăzut, așa-numitele monede stabile au reușit să-și crească semnificativ valoarea de piață, în perioada de criză. Dolarul încă este văzut ca monedă mondială, fiind folosit, cu precădere, pentru plata datoriilor, din mai multe motive: aproape tot comerțul mondial este decontat în dolari, deoarece, pe de o parte, moneda este stabilă iar pe de altă parte partenerii comerciali știu că îl pot folosi foarte uşor. Spre exemplu, dolarul poate fi investit în companii americane sau în obligațiuni guvernamentale, având în vedere că randamentele acestora sunt încă mari. Se crează astfel un „perpetuum mobile”, care are ca efect consolidarea investiţiilor.
Având în vedere că cererea pentru astfel de bilete la ordin este în creştere, multe state și companii își convertesc datoriile în dolari, sporind astfel cererea în privinţa acestei monede care, ulterior, este investită în obligațiuni și așa mai departe. Din acest motiv oferta de dolari, pe piaţa, este extrem de importantă, dacă luăm în considerare şi numeroasele intervenții de susţinere ale Rezervei Federale a SUA.
Aici intră în joc și monedele stabile care sunt întotdeauna stocate la o anumită valoare. Poate fi vorba despre un coș cu valute, poate fi o monedă unică sau o monedă digitală. Cel mai cunoscut exemplu est cel al monedei Tether care este calculată la prețul monedelor uzual folosite, cum sunt dolarul american, euro sau yuanul chinezesc. Acest lucru oferă avantajul de a putea fi transferată în dolari, euro sau yuani, mult mai ușor decât în cazul celorlalte criptomonede. Acum există pe piaţă peste 9,5 miliarde de dolari în Theter, ceea ce reprezintă o creştere absolut remarcabilă având în vedere că la începutul lunii martie cota era de aproximativ 6 miliarde de dolari. Alți indicatori, cum ar fi creșterea tranzacțiilor sau numărul de schimburi de proprietate, vorbesc în prezent în favoarea monedelor stabile. Chiar și Facebook plănuiește să emită propria monedă digitală, care, probabil, va fi clasificată ca fiind una stabilă. Cu toate aceste evoluţii spectaculoase, criptomonedele vor trebui tratate cu mare prudență, având în vedere că instituțiile multor state le privesc extrem de critic.
Bitcoin rămâne în top
Drept urmare, piaţa monedelor digitale nu s-a schimbat prea mult, în timp de criză. Bitcoin este încă moneda dominantă, tranzacționându-se din nou la peste 9.000 de dolari. Adunate, toate monedele digitale din piaţă valorează aproximativ 250 de miliarde de dolari iar din acestea, 164 de miliarde de dolari reprezintă Bitcoin, aproximativ două treimi. În lunile martie și aprilie, această valoare a rămas la cel puțin 60%.
Acest lucru se datorează și faptului că moneda digitală este afectată de aşa zisa „înjumătăţire”, adică de recompensa pentru crearea sa. „Minerii”, își folosesc computerele pentru a verifica blocurile în care sunt stocate tranzacțiile Bitcoin. O astfel de operaţiune durează în prezent aproximativ 10 minute. Pentru comparație, la Ethereum, de exemplu, aceiaşi operaţiune durează, în prezent, doar 13 secunde. Acest lucru arată limpede slăbiciunea rețelei Bitcoin.
Pentru fiecare bloc testat, anterior, se primeau 50 de Bitcoin, acum doar 12,5. Din 12 mai, vor fi doar 6,25 Bitcoin. În prezent se emit 1.800 pe zi, urmând a se ajunge, probabil, la 900. Oferta este artificial restricționată pentru a preveni inflația însă acest lucru înseamnă că fiecare Bitcoin va deveni mai valoros iar pe această evoluţie pariază investitorii.
În prezent, există aproximativ 18,3 milioane de Bitcoin în circulație, ceea ce reprezintă peste 87 la sută din totalul care poate fi creat. Satoshi Nakamoto, cel care a dezvoltat conceptul din spatele Bitcoin, s-a asigurat că nu pot fi create mai mult de 21 de milioane de Bitcoin.
Următoarele înjumătăţiri sunt așteptate în anul 2024 și anul 2028. La un moment dat, minerii vor fi finanțați doar prin comisioanele de tranzacție. Taxele de tranzacție sunt în prezent de aproximativ 1,80 USD. Cele 320.000 de tranzacții, procesate în prezent, într-o zi, generează venituri de doar 576.000 USD, pe zi.
