Din proiecţia datoriei guvernamentale pe 2019 rezultă cănecesarul de finanţare al statului român este de aproximativ 70 de miliarde de lei (14,7 miliarde de euro).
Surse din mediul financiar bancar au declarat că “buffer-ul” (fond tampon sau, mai simplu, banii încă disponibili) pe care îl mai are la dispoziţie acum Ministerul Finanţelor acoperă până la patru luni de refinanţare a nevoilor curente. Mai exact, circa 5,8 miliarde de euro.
În septembrie anul trecut, ministrul Finanţelor, Orlando Teodorovici, declara într-o emisiune la un post de televiziune: “Auzeam vorbindu-se, în spaţiul public, că acel buffer, acel fond tampon pe care România îl are în Trezorerie, ar fi insuficient, s-a diminuat. Nu, faţă de ianuarie 2018, când era undeva la 27 de miliarde de lei, astăzi este la peste 34 de miliarde de lei şi acumulăm”.
De atunci, însă, probabil s-au mai întamplat lucruri.
La totalul fondului tampon de care dispune statul se adaugă veniturile din privatizări care au ajuns acum, după acordarea împrumutului către Republica Moldova de 150 de milioane de euro, la aproximativ trei miliarde de euro. Problema este că Ministerul Finanţelor nu are voie să se atingă de aceste venituri decât în baza unei legi speciale, care să stabilească exact scopul şi destinaţia banilor respectivi.
Declaraţia ministrului de Finanţe de zilele trecute a fost axată pe faptul că statul nu se va mai împrumuta de la bănci deoarece are suficiente resurse în propria trezorerie. “Apropo de împrumut, ieri eu am dat dispoziție și am spus: nu ne împrumutăm în piață. Ministerul de Finanțe are sume suficiente pentru a se finanța. Știți foarte bine – avem sumele necesare în trezorerie pentru a ne finanța, pentru foarte mult timp, minim șase luni de zile”, a afirmat Teodorovici, în Parlament, citat de Agerpres.
Proiecţia serviciului datoriei publice guvernamentale pe 2019 publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor indică un total de 56,26 miliarde lei. Tot Finanțele spun că necesarul de finanțare al statului în 2019 pe piață internă este de 36,44 miliarde de lei, sumă calculată, însă, folosind pentru datoria internă în euro un curs de 4,62 lei/euro, mai mic decât cel din prezent.
În luna ianuarie, Ministerul Finanţelor a organizat licitaţii de titluri de stat de 3,16 miliarde de lei şi 100 de milioane de euro. Valoarea totală a licitaţiilor adjudicate a fost de 1,398 miliarde lei şi 83,5 milioane euro. În aceste condiţii, se constată că Finanţele au reuşit să împrumute de la bănci circa o treime din suma propusă. Pentru a acoperi necesarul de plată (doar în ianuarie au avut de plată 4,36 miliarde de lei din care au achiziţionat din piaţă doar 1,3 miliarde de lei), Finanţele au utilizat şi vor utiliza “buffer-ul” creat special în acest scop.
Astfel, instituţia se poate finanţa perfect legal, singura problemă fiind, însă, pentru cât timp. În ianuarie au fost deja utilizaţi circa trei miliarde de lei, în februarie vin la scadenţă plăţi de 6,45 miliarde de lei, iar în martie şi aprilie alţi 9,7 miliarde de lei. În total, în primele şase luni, Ministerul Finanţelor are de achitat circa 30 de miliarde de lei, sumă superioară fondului tampon aflat la dispoziţie. Este însă problema Finanţelor cât şi până unde pot apela la această rezervă.
În aceste condiţii, specialiştii din piaţă spun că Ministerul Finanţelor poate să nu apeleze la împrumuturi de la bănci pentru o lună, maximum două, dar îşi asumă riscul unei diminuări masive a bufferului. În plus, nivelul dobânzilor este în creştere, atât pe piaţa internă cât şi cea externă. Ultimul împrumut de pe piaţa externă a României a fost la o dobândă de 2,8% la euro.
Îngrijorător este şi faptul că băncile nu vor să se mai expună pe titluri de stat, acestea constituind bază impozabilă în cadrul OUG 114.
