Naveta zilnică durează, în medie, 48 de minute pentru angajații din Europa, însă diferențele dintre state sunt considerabile. În unele țări, timpul petrecut pe drum depășește o oră, iar România se află în zona superioară a clasamentului, cu 53 de minute alocate în fiecare zi deplasării către și de la locul de muncă, potrivit unui studiu realizat de compania de management al talentelor SD Worx.
Durata medie nu reflectă însă întotdeauna distanța parcursă. România și Țările de Jos au aceeași medie a navetei, dar motivele sunt diferite: angajații olandezi călătoresc pe distanțe mult mai mari, în timp ce românii pierd timp în special din cauza traficului și a vitezelor reduse de deplasare în zonele urbane.
Belgia conduce clasamentul european al navetei
Belgia este țara în care angajații petrec cel mai mult timp pe drum, cu o medie de 61 de minute pentru deplasarea zilnică la serviciu. O parte semnificativă a forței de muncă face naveta pe distanțe lungi: 13% dintre angajați sunt considerați „super-navetiști”, ceea ce înseamnă că petrec cel puțin două ore pe zi în drum.
Belgia are și cea mai mare proporție de angajați care călătoresc mai mult de 120 de kilometri pe zi. În total, 14% dintre salariați se încadrează în această categorie. Datele reflectă mobilitatea ridicată a forței de muncă și concentrarea locurilor de muncă în anumite centre economice, care îi obligă pe angajați să locuiască la distanță de sediul companiei.
Suedia și Irlanda urmează în clasament, cu durate medii de 57, respectiv 56 de minute. La celălalt capăt se află Italia și Slovenia, unde naveta durează aproximativ 35 de minute pe zi.
Românii pierd 53 de minute pe zi, dar nu parcurg distanțe comparabile
România înregistrează o medie de 53 de minute, la egalitate cu Țările de Jos. Comparația directă poate fi însă înșelătoare. În Țările de Jos, un angajat parcurge în medie 63 de kilometri până la serviciu, distanță care poate fi acoperită într-un interval similar datorită infrastructurii și unui sistem de transport mai eficient.
În România, timpul de 53 de minute este asociat unor distanțe mai scurte. Aglomerația, ambuteiajele și infrastructura insuficient adaptată volumului de trafic încetinesc deplasarea, în special în marile orașe și în zonele de acces către acestea.
Diferența este relevantă pentru modul în care trebuie interpretate statisticile privind naveta. O durată identică poate însemna, într-o țară, o călătorie lungă desfășurată relativ fluent, iar în alta, un traseu mai scurt parcurs cu viteze reduse și într-un trafic imprevizibil. Pentru angajat, consecința este aceeași în bilanțul zilnic — timp consumat pe drum — însă problema economică și de infrastructură este diferită.
Naveta influențează relația angajaților cu munca
Studiul arată că durata drumului nu este singurul criteriu după care oamenii evaluează povara navetei. În Belgia, unde media depășește pragul de aproximativ 57 de minute considerat, în general, acceptabil, doar 34% dintre angajați spun că timpul petrecut pe drum este timp pierdut.
Nici cererea pentru munca de la distanță nu crește automat odată cu durata navetei. În Belgia, 32% dintre angajați își doresc mai multă muncă remote, un procent ușor sub media internațională. Percepția navetei este influențată și de confortul călătoriei, predictibilitatea transportului, accesul la mijloace alternative și posibilitatea de a transforma timpul petrecut pe drum într-o activitate utilă.
Acest aspect are implicații și pentru companii. Un traseu lung sau imprevizibil poate afecta punctualitatea, disponibilitatea angajaților și echilibrul dintre viața profesională și cea personală. În schimb, un sistem de transport funcțional poate face acceptabilă chiar și o distanță mai mare între locuință și locul de muncă.
Problema României este mai ales viteza de deplasare
Pentru România, datele indică o problemă de trafic mai degrabă decât una de distanță. Un angajat poate petrece aproape o oră pentru a ajunge la serviciu fără să locuiască la zeci de kilometri de locul de muncă. Timpul suplimentar este consumat de blocaje, de viteze reduse și de congestionarea rutelor urbane și periurbane.
Privită la nivelul unei săptămâni de lucru, diferența dintre o navetă de 35 de minute și una de aproape o oră devine semnificativă. În timp, minutele pierdute zilnic se transformă în sute de ore pe an, cu efecte asupra productivității, timpului liber și costurilor suportate de angajați.
Clasamentul SD Worx arată, prin urmare, nu doar cât durează drumul până la serviciu, ci și cât de eficient este parcurs. În cazul României, reducerea timpului de navetă depinde mai puțin de scurtarea distanțelor și mai mult de fluidizarea traficului, îmbunătățirea infrastructurii și dezvoltarea unor alternative de transport care să ofere angajaților călătorii mai rapide și mai previzibile.
