În Raportul anual lansat recent pe piaţă, reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), explică:
“Studii realizate de consultanţi reputaţi arată că majoritatea statelor membre UE permite utilizarea pierderilor fiscale din anii anteriori în vederea compensării viitoarelor profituri, cu excepţia Estoniei, care, datorită modului în care aplică impozitul pe profit, nu poate utiliza pierderile din trecut. Sunt 14 ţări din Uniunea Europeană în care se asigură recuperabilitatea (pierderilor din profiturile viitoare) nelimitată la timp: Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Franţa, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Slovenia, Spania, Suedia şi Marea Britanie. În Luxemburg, se permite recuperabilitatea pe un termen de 17 ani, 10 ani în Finlanda, 9 ani în Olanda şi 7 ani în România.
Astfel, dacă o bancă sau o companie înregistrează pierderi în anii anteriori,, profitul viitor le acoperă. Acesta este motivul pentru care, deşi au înregistrat profit contabil, nu s-a văzut în rezultatul fiscal. În perioada de criză, sistemul bancar a absorbit, la rândul său, pierderile din economie.
Rezultatele financiare ale sistemului bancar din ultimii ani au fost influenţate de efectele crizei economice, de măsurile impuse pentru întărirea rezilienţei sectorului, de reducerea riscului de credit prin acoperirea creditelor neperformante cu provizioane, de reducerea dobânzilor şi de schimbarea modului de calcul prin conversia la IFRS începând cu anul 2012. Multe bănci au acoperit deja pierderile fiscale şi o să vedem şi raportări de impozite pe profit”.
Anul trecut, atât fostul ministru de Finanţe, Ionuţ Mişa, cât şi fostul premier, Mihai Tudose, au atras atenţia în mod repetat că majoritatea băncilor de la noi nu au plătit impozit pe profit în ultimii cinci ani.
O listă cu 31 de bănci care nu au plătit impozit pe profit în perioada 2012-2016, semnată de ministrul Finanţelor Publice de atunci, a apărut, în urmă cu un an, în mediul online.
Lista prezentată de ziarul Bursa, care arată situaţia fiscală a băncilor în perioada 2011-2016, evidenţiază discrepanţa, uneori uimitoare, dintre profitul contabil raportat de bănci şi rezultatul fiscal al exerciţiului financiar.
Ionuţ Mişa a menţionat că majoritatea băncilor care activează la noi sunt prezente şi în celelalte ţări, însă acolo plătesc impozit, în timp ce în România nu. Întrebat dacă este de părere că băncile din ţara noastră ascund profiturile, Mişa a răspuns: “Am reuşit să dovedim acest lucru în cadrul controalelor efectuate de ANAF în sistemul bancar”.
Domnia sa a declarat, în mai multe ocazii, că majoritatea băncilor din piaţa noastră se folosesc de prevederile legislative speciale şi dedicate sectorului bancar ca să nu plătească impozitul pe profit, fiind vorba despre deductibilitatea nelimitată a cheltuielilor cu vânzarea de credite neperformante (NPL).
Ionuţ Mişa a mai subliniat: “Există situaţii în care băncile sunt acţionari majoritari la societăţile afiliate, către care îşi vând creditele. Însă, sunt şi societăţi care nu sunt afiliate, dar acest lucru nu înseamnă că nu au legătură cu băncile. Pentru că sunt situaţii în care companiile respective pot fi identificate ca acţionari la alte companii, care să aibă, la rândul lor, acţionari majoritari – băncile”.
În aceste condiţii, Ministerul Finanţelor Publice a plafonat gradul de deducere a cheltuielilor cu vânzarea creditelor neperformante la 30%, de la 100%, la care se adaugă valoarea venitului realizat din înstrăinarea acestora.
Legat de acest aspect, Ionuţ Mişa a spus, în urmă cu un an: “Le-am spus şi celor din Asociaţia Română a Băncilor: nu se poate să nu plăteşti impozit pe profit timp de zece ani. Monitorizăm lunar declaraţiile de plată. Au început să apară şi declaraţii rectificative. Aceasta înseamnă că instituţiile bancare încep prin propria voinţă să nu mai vândă credite în străinătate fără justificare. Am limitat deductibilitatea la 30%, atât pentru bănci, cât şi pentru oricare alte companii care vând creanţe. La o singură bancă am stabilit impozit pe profit suplimentar, care ar fi trebuit plătit statului în ultimii cinci ani, în valoare de 650 milioane lei. Acolo este vorba şi de o plângere penală. Au fost nişte tranzacţii succesive de vânzare/cumpărare de creanţe, prin care o parte din active, sute de milioane de euro, au mers în paradisuri fiscale”.
Printre altele, fostul şef al Finanţelor a explicat că sunt bănci care au introdus creanţe fără restanţe în portofolii de împrumuturi neperformante, pe care le-au vândut la pachet, cu discounturi de până la 90%.
Toate detaliile pe:
