Şeful BNR a menţionat că, dacă vor fi observate creşteri care tind să dureze, atunci Banca Naţională va interveni: “Vă spun că ne vom uita foarte atent la tendinţă, dacă este vorba de ceva mai mult sau mai puţin accidental, statistic. Ne aşteptăm ca în trimestrul I, statistic, să avem un vârf de inflaţie. Din ce cauză? Pentru că anul trecut, prin introducerea TVA, inflaţia a fost foarte scăzută şi atunci inflaţia pe un an de zile, ianuarie 2018 raportat la ianuarie 2017, arată o creştere, chiar dacă inflaţia lunară din ianuarie anul viitor nu va fi mare. La fel şi în februarie, la fel şi în martie. Deci noi ne aşteptăm la un asemenea puseu al inflaţiei. Ştim însă că el va fi depăşit. Nu are niciun rost să reacţionăm la el. În sensul să luăm măsuri care înseamnă bruscarea economiei pentru a ataca o chestiune care este temporară. Dar dacă vedem că este vorba de o tendinţă şi o creştere a inflaţiei care tinde să dureze, bineînţeles că vom reacţiona”.
Rata anuală a inflaţiei a crescut, în luna septembrie, la 1,77%, de la 1,15% în luna august, uşor peste nivelul prognozat, reintrând în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare, în linie cu anticipaţiile, conform informaţiilor BNR, care arată: “Creşterea a fost determinată, în principal, de ascensiunea preţurilor volatile ale produselor alimentare şi de majorarea preţului combustibililor, ce a reflectat creşterea cotaţiilor internaţionale ale petrolului şi a accizei la carburanţi, precum şi de accelerarea inflaţiei de bază”.
Conform BNR, deteriorarea balanţei comerciale a condus la menţinerea tendinţei de amplificare a deficitului de cont curent, a cărui valoare cumulată pe primele 8 luni s-a ridicat la peste 4 miliarde euro, depăşind încă din luna iulie nivelul corespunzător întregului an precedent. Datele statistice aferente lunii august arată consolidarea tendinţei ascendente a producţiei industriale, intensificarea activităţii din comerţ şi servicii, precum şi revenirea în teritoriul pozitiv a dinamicii anuale a lucrărilor de construcţii.
Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2017, conform căruia noul scenariu al prognozei evidenţiază perspectiva accelerării semnificative a inflaţiei pe orizontul scurt de timp, succedată de o temperare a acesteia începând cu ultimul trimestru al anului 2018. Astfel, faţă de raportul precedent, traiectoria ratei anuale prognozate a inflaţiei a fost revizuită sensibil în sens ascendent pe termen scurt, aproape exclusiv ca urmare a acţiunii recente şi anticipate a unor factori pe partea ofertei şi uşor în sens descendent pe cel de-al doilea segment al orizontului de proiecţie.
Incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective provin din mediul intern şi extern. Pe plan intern, acestea sunt sporite de conduita politicii fiscale şi de venituri, inclusiv în contextul incertitudinilor privind construcţia bugetului public pentru anul 2018, de perspectiva evoluţiei preţurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) şi a celor volatile ale produselor alimentare, mai arată BNR.
Pe plan extern, relevante rămân incertitudinile şi riscurile legate de creşterea economică în zona euro şi pe plan global, de escaladarea unor tensiuni geopolitice, dar şi de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED).
În acest context, Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât “menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, continuarea ajustării conduitei politicii monetare prin îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 puncte procentuale de la ±1,25 şi gestionarea fermă a lichidităţii din sistemul bancar”. Începând de astăzi, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit creşte la 0,75%, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 2,75%. De asemenea, CA al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituţiilor de credit.
