Nasty Vladoiu – Presedintele Uniunii Camerelor de Comert Bilaterale din Romania – Diplomatia Economica aplicata determina relatii economice sanatoase

3
7142
Nasty Vladoiu

F.S. Inainte de a va intalni, va marturisesc ca am facut un research mai aplicat si am gasit CV-ul dvs.care este absolut impresionant. Nedumerirea mea este legata de faptul ca studiile dvs. au fost pe zona de drept si securitate nationala si acum va desfasurati activitatea in sistemul cameral, ca presedinte al Uniunii Camerelor de Comert Bilaterale din Romania. Este adevarat, detineti si multe alte functii dar toate au legatura cu sistemul cameral de comerț national sau international. As dori sa-mi spuneti cand si cum s-a produs aceasta apropiere de sistemul cameral de comerț, mai precis de camerele bilaterale de comerț din România?

N.V. Trebuie explicata pe scurt, dar nu lapidar, situatia ca sa va pot edifica. As incepe cu faptul ca specializarea mea obtinuta dupa absolvirea facultatii este in domeniul dreptului si al relatiilor internationale, iar ca deziderat,  în faza incoativa, a fost acela de a deveni specialist în diplomație și sa lucrez intr-o institutie de tip Ministerul Afacerilor Externe sau Ministerul Economiei, Comerțului și al Mediului de Afaceri.

Însă, euforia perspectivei de a lucra in domeniul privat, imediat dupa 1990 a prins contur si a prevalat ofertei institutiilor statale. Am devenit avocat si in scurt timp am ajuns la concluzia ca trebuie completata activitatea de avocatura cu cea de cadru didactic universitar, avand astfel posibilitatea de a aprofunda domenii de foarte mare interes ale dreptului. Am intalnit o zona foarte interesanta, de nisa, reprezentata de legislatia de securitate si mi s-a parut interesant a fi printre putinii specialisti in materie de legislatie de securitate din Romania, la acea data.

Momentul schimbarii paradigmei terorismului la nivel international, fenomenul globalist impreuna cu alte elemente si fenomene sociale, au creat in perioada imediat urmatoare anului 2001 un nou portret al societatii viitorului. Era facil de inteles ca lumea suferise un soc, care metamorfoza intreaga structura a lumii in care  trebuia sa ne continuam viata. Ideea de securitate a cetateanului la nivel mondial era chintesenta dialogului tuturor celor care isi desfasurau activitatea in acest domeniu pe de-o parte, iar pe de alta parte, ideea de protectie a drepturilor omului era cea care crea disconfort în solutiile de securitate. Era clar ca locul tintelor bine pazite va fi luat de asa zisele soft target-uri, iar cetateanul de rand era atacat pentru ca nu putea fi aparat in marile aglomerari create de necesitatea desfasurarii activitatii cotidiene. Se vorbea permanent de terorism, se vorbea permanent de metode eficiente  de lupta impotriva acestui fenomen, iar eu ca specialist am realizat ca va incepe un razboi asimetric, de lunga durata, in care crima organizata era un adevarat motor pentru obtinerea sumelor de bani necesare intretinerii activitatilor teroriste.

Aprofundand studiile pentru Romania, am ajuns la concluzia ca tara noastra va fi folosita de catre elementele teroriste mai mult pentru a crea si a ajuta din punct de vedere material fenomenul. Astfel s-a conturat ideea ca Romania va servi ca pilon economic pentru lupta dusa de diferite organizatii teroriste la nivel international. În toată această perioadă de cercetare și aprofundare a legislației privind drepturile omului, legislația de securitate, legislatia economica internatională, relațiile internaționale din perspectiva dreptului, dreptul international penal si a dreptului umanitar, dreptului international public, etc, am intalnit foarte multe personalitati, printre care si figuri proeminente ale Sistemului Cameral din Romania la acel moment dat.

Am gasit un vid legislativ evident in legislatia camerelor de comert, in general, și al celor bilaterale, in special. Am realizat ca pot sa-mi aduc o contributie semnificativa in domeniu , dezirabil se impletea partea de avocatura de afaceri cu cea de diplomatie, de unde se configura un model prolific al unei activitati de diplomatie comerciala ca variatiune a diplomatiei economice, desfasurata de actori non-statali. Asa ca m-am intors la ideea initiala de a practica diplomatia si am fost mult mai fericit ca am descoperit o nisa unde puteam sa si dezvolt cate ceva. In urma celor explicate mai sus se poate realiza faptul ca a fost o intamplare fericita, aceea de a ma apropia de camerele de comert bilaterale fara vreo legatura speciala fata de ceea ce aprofundasem în domeniile mentionate anterior. Desigur, in calitatea mea de avocat, activitatea desfasurata pentru camerele de comert bilaterale era una complementara. Dupa criza financiara, mondiala toate ambasadele din lume impreuna cu camerele de comert si cu alte organisme si organizatii de profil au focusat  si materializat ca varf de lance diplomatia economica, in general, si pe cea comericala ca variatiune a acesteia, in special, inlocuind astfel diplomatia traditionala bazata mai mult pe aspecte de cultura si civilizatie nationala.

F.S. In acest moment putem discuta despre diplomatie economica versus diplomatie corporatista…

N.V. Tocmai aceasta incercam sa va spun, faptul ca exista multe variatiuni… Spre exemplu diplomatia comerciala este o variatiune a diplomatiei economice, diplomatia ONG-urilor  transnationale sau internationale este iar o variatiune, diplomatia corporatista, de care aminteati, este si ea o alta variatiune, diplomatia de business, si asa mai departe…  Eu asa le vad, ca pe variatiuni sau ca pe niste mutatii ale diplomatiei economice ca urmare a perioadei de criza financiara si a trendului globalist.

F.S. Ce au aceste tipuri de diplomatii in comun si ce le separa?

N.V. Dupa criza economica, diplomatia economica a unit viziunile, asadar toti diplomatii trimisi la post in exterior nu au facut altceva decat sa se focuseze pe aceasta latura, lasand oarecum deoparte diplomatia culturala, traditionalista. Toate misiunile economice au lucrat numai in acest sens, al promovarii interesului national economic prin diplomatie economică si au incercat sa-si mareasca posibilitatile si oportunitatile comercial-economice, incercand sa atraga investitori straini, sa-si mareasca exporturile si sa castige noi piete comerciale la nivel international.

De fapt lupta se da pe acest taram, avand ca pilon de baza promovarea produsului national, cresterea exporturilor si atragerea investitiilor straine.

F.S. Totusi schimburile nu au fost tocmai favorabile. Lucrurile s-au miscat destul de greu…

N.V. Au mers destul de greu pentru ca Romania abia iesita dintr-o perioada de tranzitie lenta, chiar daca noi am avut tintele bine stabilite din perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, ca piata economica si NATO din punct de vedere al securitatii militare, ne-am lovit de noi standarde de calitate impuse si a trebuit sa dovedim competitivitate fata de produsele concurente, fiind obligati sa umblam la foarte multe acorduri fine, de ordin calitativ si tehnologic, pentru a putea fi compatibili si competitivi.

F.S. Competitivitate impusa, care nu intotdeauna a fost in favoarea noastra pentru ca a trebuit sa renuntam la foarte multe produse care alta data reprezentau o mandrie a economiei romanesti. Din pacate, tot din acest motiv, am pierdut si cateva piete de desfacere importante…

N.V. În anul 2012  am preluat presedintia Uniunii Camerelor de Comert Bilaterale din Romania, si am avut ideea de a milita pentru recastigarea pietelor de desfacere traditionale pentru produsele romanesti. Am avut o piata de desfacere in China, extraordinar de buna, am avut o piata foarte buna in tarile magrebiene, Orientul Mijlociu de asemenea, tarile ex-sovietice, spatiul CSI actual, care este de foarte mare interes pentru noi… Atuul nostru este ca am avut cu toate aceste spatii relatii foarte bune, as putea spune istorice. Regimul de dinainte de anul 1989 a reusit sa sustina foarte bine aceste relatii deschise iar eu cred ca pentru Romania ar fi foarte interesant sa urmareasca in continuare toate aceste piete emergente, pe langa atentia pe care o acorda pietei comune europene.  Si acum, spre exemplu, daca mergi in Ucraina sau Rusia gasesti magazine pe care inca scrie “mobila romaneasca”. In aceste tari, mobila romaneasca inca reprezinta un brand.

Nu trebuie sa devenim nostalgici si nici patetici pentru ca noi mai avem o problema si aceea este tehnologia. Lucrurile nu stau pe loc, omenirea nu sta in loc… Tehnologiile s-au dezvoltat iar noi continuam sa avem o problema cu costurile de productie. Noi am pierdut mult, nu datorita materiilor prime sau talentului producatorilor pe care le aveam din plin ci mai ales din cauza lipsei de upgrade tehnologic. Acest lucru a facut sa nu mai fim competitivi din punctul de vedere al preturilor.

Dupa parerea mea, noi ar trebui sa ne nisam pe produse de manufactura unde avem o sansa reala de a sustine brand-ul romanesc în materie de mobilă. Noi inca avem specialisti care pot lucra produse unicat, hand-made,  purtatoare de mare valoare adaugata.

F.S. Revenind la subiectul nostru, aceste Camere de Comert  Bilaterale sunt infiintate prin intiativa comerciantilor din cele doua tari care astfel intra intr-o relatie de colaborare. Cum functioneaza un astfel de organism?

N.V. Vedeti, nimic nou sub soare, sistemul camerelor de comert este destul de vechi. In anul 1864 a luat fiinta prima Camera de Comert insa de-a lugul timpului sitemul cameral a avut roluri diferite: inainte de Primul Razboi Mondial, intre cele doua razboaie, dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, in perioada comunista si cu totul altul dupa anul 1990. Anterior sistemul a avut si componenta electorala sau cea a Registrului Comertului. A fost la un moment dat, chiar un organism de elevare al poporului roman.

Camerele de comert bilaterale au fost cunoscute in Romania inca din perioada dintre cele doua razboaie mondiale, avand la baza principiul de reciprocitate institutionala cu alte state. Dupa anul 1990 a fost infiintata, intr-o viziune moderna, prima camera bilaterala, cea dintre Romania si Israel. In anul 1995 a fost infiintata Uniunea Camerelor de Comert Bilaterale din Romania care pana in anul 2005 a avut o dezvoltare mai lenta, adunand sub cupola sa doar 17 camere. Dupa anul 2005, printr-un efort sustinut, am creat un sistem mult mai eficient si mai bine articulat. Ne aflam in prezent in faza de reglare  a mecanismelor de functionare, urmand o linie de dezvoltare programata si foarte complexa. Anul trecut am implinit 20 de ani de activitate, anul acesta se implinesc 11 ani de cand lucrez si eu in acest sistem, trecand treptat de la functia de vice-presedinte la cea de prim-vicepreședinte iar ulterior la cea de presedinte al Uniunii. Asistam in prezent  la o schimbare de paradigma. Camera de Comert Nationala are o alta viziune de actiune pe zona externa fata de care Uniunea Camerelor de Comert Bilaterale desfasoara o activitate complementara. Mai nou, in ceea ce priveste exporturile si atragerea investitiilor straine, consideram ca abordarea ar trebui putin schimbata, in sensul ca sistemul legislativ care guverneaza zona de economie, comert si liber schimb sa fie mai relaxat si sa vina in sustinerea omului de afaceri.

La aceasta ora, Uniunea Camerelor de Comert Bilaterale din Romania numara un efectiv de 50 de camere de comert bilaterale. Din pacate, legea de reglementare a activitatii noastre a aparut destul de tarziu, este vorba despre Legea 335/2007, modificata si pentru noi prin Legea 39/2011,  unde la art. 46 si urmatoarele, se vorbeste despre camerele bilaterale. În aceasta lege a fost statuat ca aceste camere bilaterale vor fi efectiv cate una pentru fiecare stat in parte. Printr-un normal si firesc drept de libera asociere, garantat constitutional, a luat fiinta Uniunea Camerelor de Comert Bilaterale din Romania care reunește sub auspiciile sale toate camerele bilaterale bine organizate și care desfasoara o activitate sustinuta, dar avem in paralel si camere bilaterale ,,salbatice”, a caror activitate nu o cunoastem prea bine. Numesc mai plastic aceste camere ca fiind “salbatice” pentru ca nu fac parte din organizatia noastra si nu sunt inregistrate ca membri ai Camerei Nationale. Statutul lor este ambiguu si ar trebui sa-si reconsidere pozitia macar fata de sistemul cameral general ca sa poata avea o viziune comuna si o activitate coordonata. Cred ca va fi nevoie de o lege separata care sa reglementeze activitatea camerelor de comert bilaterale din Romania.

F.S. Inteleg ca activitatea pe care o desfasoara o camera bilaterala este una mai mult de lobby…

N.V.Ma feresc sa folosesc acest termen in absenta unei legi a lobby-ului.  In Romania acest termen are o conotatie diferita, care duce cu gandul, in mod gresit, mai mult in zona penala. Pot spune ca Uniunea Camerelor de Comert Bilaterale din Romania a incercat sa se niseze pe zonele pe care a simtit ca este nevoie de aportul sau. Am considerat intotdeauna ca un lider trebuie sa aiba neaparat o viziune. Aceasta diplomatie comerciala, despre care am vorbit, reprezinta viziunea mea si toate eforturile pe care le depunem sunt canalizate spre a face acest lucru cat mai bine. Aici este vorba de stiinta. Avem de-a face cu diplomatia economica ce implica activitatea actorilor statali, dar și cu diplomatia economica ce implica activitatea actorilor non-statali, desfasurata prin noi forme si variatiuni ale acesteia. Aici se poate observa cel mai bine rolul camerelor de comerț bilaterale din România.

Politicul isi poate schimba foarte des viziunea, Guvernele se pot succeda rapid la conducerea tarilor, sistemul nostru doreste ca aceste camere sa reprezinte un punct de stabilitate si continuitate, unde toti cei interesati, dar in primul rand comerciantii pot sa aiba un partener de dialog si pot gasi raspunsuri la intrebarile lor indiferent de framantari sau de schimbarile de strategie guvernamentala.

Nu dorim sub nicio forma sa creăm disconfort instutitiilor de profil ale statului, dar vom incerca intotdeauna sa fim complementari atat cat este posibil, si in lipsa unei legislatii a parteneriatului public privat. In acest sens am infiintat mai multe institutii sub auspiciile UCCBR, care sa dezvolte activitatea acestora, cum ar fi: Institutul de Diplomatie Comerciala de pe langa UCCBR, Clubul Diplomatilor Economici si Comerciali. Intr-o alta ordine de idei, dorim ca membrii si partenerii nostri, interni si externi, care ne-au cerut sa ne implicam mai mult si pe alte zone de activitate, cum ar fi: turism, investitii, proprietate intelectuala, rezolvarea litigiilor, schimb de tehnologii, etc. sa simtă prezența noastră din ce in ce mai mult. Din acest motiv a aparut necesitatea creerii unui alt instrument care sa ne ajute in rezolvarea tuturor problemelor. Asa am hotarat infiintarea Camerelor de Diplomatie Comerciala cu fiecare stat in parte. Este o creatie noua, cu o viziune aparte bazata pe un nou concept, pe care eu l-am numit “diplonomia economica” si care are in vedere dubla gestiune si distributie, dubla guvernare si deservirea dublului interes economic in relatia dintre doua tari.

Clubul Diplomatilor Comerciali si Economici a fost infiintat tocmai pentru ca intr-o tara, un atasat comercial, nu are un sistem relational foarte bine pus la punct, mai ales daca este la inceput de mandat. El este invitat de reprezentantii celorlalte tari cu diferite ocazii si acolo poate sa interactioneze, mai mult sau mai putin, neavand prea multe optiuni. CDEC incearca sa ofere posibilitatea desfasurarii unor  intalniri dintre oameni de afaceri potenti, presedinti de camere de comert, atașati comercilali sau diverse personalitati, pentru a-si putea crea propriul network in zona de business si pentru a deveni ancorati efectiv si eficient in mediul de afaceri din Romania.

Incercam, la toate nivelurile activitatii noastre, sa fim liantul pentru zonele economice pe care activeaza partenerii nostri.

F.S. Este foarte interesant tot ce mi-ati spus pana acum dar nu pot sa nu va intreb despre modul in care sunt finantate aceste proiecte indraznete. Mai simplu. Cum este finantat “liantul”?

N.V. Noi ne auto-finantam din cotizatii ale membrilor nostri, din comisioane pe care le incasam la incheierea unui contract comercial intre membrii camerelor bilaterale, din misiunile economice care aduc plus valoare prin serviciile oferite, din evenimentele (conferinte, forumuri, etc.) si targurile organizate unde se incaseaza taxe si se primesc sponsorizari. Situatia este departe de a fi foarte roza dar ne descurcam cu speranta de mai bine. Plecam de la premiza ca avem o baza si ceea ce dezvoltam reprezinta o stiinta care mai devreme sau mai tarziu isi va arata roadele. Din acest motiv consideram ca tot ceea ce noi intreprindem face sens.

F.S. Spuneti-mi cateva lucruri si despre Uniunea Internationala a Camerelor de Comert Bilaterale.

N.V.   Uniunea Internationala a Camerelor de Comert Bilaterale a fost oficial deschisa anul trecut, la Palatul Parlamentului, urmare a proiectului antamat inca din anul 2012 de mine impreuna cu omologul meu Haim Aron de la Federatia Camerelor Binationale de Comert si Industrie din Israel. Impreuna  am pus bazele acestui organism al carui cartier general a fost fixat in SUA. La deschidere am primit mesaje de felicitare si de bun augur din partea d-lui Secretar de Stat american,John Kerry, am avut invitati din partea a peste 50 de ambasade, ambasadori, atasati comerciali, oameni de afaceri. Si aici viziunea constructiei imi apartine. Am avut inspiratia de a deschide un jurnal “Global Ambassador Journal”care merge foarte bine si in care scriu foarte multi ambasadori, am sustinut o conferinta telefonica cu dl Presedinte Barack Obama, in acest an, intr-un cuvant am inceput sa construim.

FS Am vazut ca exista si Camera Maritima pentru Afaceri Economice din Romania. Cu ce difera aceasta fata de restul camerelor de comert?

N.V. Am sesizat in timp ca zona maritima este acoperita doar de Camera Judeteana de Comert, Industrie si Navigatie Constanta, ceea ce, dupa parerea mea, este foarte putin in comparatie cu dimensiunea uriasa pe care aceasta zona o are. Ma gandesc aici la  Canalul Dunare-Marea Neagra si la tot ce inseamna Marea Neagra, mai ales in lumina ultimelor cercetari care se fac si a importantei strategice, din toate punctele de vedere, care i se acorda. Asa am infiintat Camera Maritima pentru Afaceri Economice din Romania a carei structura a fost deja stabilita: cu Institut de Diplomatie Maritima, cu zona educationala si de afaceri, pentru ca eu cred ca aici, fiind vorba de tari riverane Marii Negre si de legatura noastra cu Marea Mediterana, cu tot bazinul oceanic planetar, avem un atuu care trebuie fructificat, chiar si din punctul de vedere al securitatii. Viziunea presedintiei anterioare a fost bazata si pe Marea Neagra ca si coridor sau bazin de securitate si diplomatie. In acest moment insa, ducem lipsa de lideri si de oameni care vor sa se implice pentru ca, dupa parerea mea, primele calitati ale unui lider sunt asumarea, implicarea si responsabilitatea.  Pornind de la aceleasi premize am infiintat si International Maritime Chamber for Economic Affaires pentru ca dorim sa avem organisme sau organizatii cu care sa lucram si care sa aiba aceeasi structura, acelasi deziderat, acelasi scop.

F.S. La nivel international cum sunt percepute aceste organizatii?

N.V. De exemplu in SUA ajutorul autoritatilor si implicarea  acestora se fac imediat simtite. Facilitatile pe care le are un ONG de asemenea anvergura sunt foarte mari iar rolul lor este foarte clar. M-ati intrebat despre studiile mele de drept, de securitate nationala, translatate apoi in zona economica…  La cateva luni dupa caderea turnurilor gemene vorbeam despre managementul unui ONG de securitate si la cateva luni am pus bazele primei asociatii de lupta impotriva terorismului unde explicam ca noi trebuie sa vorbim nu neaparat despre combaterea acestui fenomen ci mai ales despre prevenirea lui. Acest tip de management poate juca un rol de legatura intre societatea civila si autoritatea de stat.

Vedeti, in lupta anticoruptie la care cu totii asistam, de foarte multe ori este extrem de greu de gasit acel trend comun si complementar intre autoritatea statului si societatea civila si mai ales acea linie care sa nu poata fi interpretata, dintre autoritate si partenerul privat.

F.S. Aceste lucruri suna foarte bine spuse de dvs, dar cu totii stim ca exista o mare reticenta din partea societatii civile in a se implica in aceste proiecte? 

N.V. La fel cum exista o mare reticenta in implicare si din partea autoritatilor centrale si locale, care din punctul meu de vedere se derobeaza de foarte multe sarcini. Sistemul camerelor de comert a fost intotdeauna flexibil pentru a nu da nastere unui alt cadru organizational, excesiv birocratizat. Camerele ce comert au fost infiintate ca ONG-uri dar sunt institutii oficiale. Atata vreme cat aceste organizatii au la baza o lege organica, lege care ca putere juridică succede legii fundamentale, respectiv Constitutia Romaniei, autoritatea nu poate sa ma vada pe mine altfel decat asa cum am fost statuat prin lege ca reprezentant al unui domeniu de activitate fara de care statul nu ar putea sa existe.

Desi am fost consultati pe Legea 335/2007, eu cred ca este necesara o reglementare exhaustiva a legislatiei sistemului cameral. Din punctul meu de vedere actuala lege este mai mult un statut al Camerei Naționale, de la un anumit moment dat, legiferat și care o incorseteaza chiar si pe aceasta. Camerele de comerț bilaterale au numai trei articole in legea 335/2007 modificata prin Legea 39/2011, astfel ne putem bucura de mai multa libertate de actiune care ne confera astfel o mai mare flexibilitate. Legiuitorul ar fi putut sa spuna doua vorbe despre modul de organizare care ar trebui sa fie oarecum unitar ca si vocea care se aude dinspre aceste camere, dar probabil ca nu a privit aceste aspecte in profunzime.

Aceasta lege, 335/2007, ar trebui schimbata si lasata Camera Nationala un pic mai libera din perspectiva organizarii, astfel incat, camerele teritoriale sa nu se mai considere asa, ca un actionar al Camerei Nationale, pentru ca , in fapt, Camera Nationala este un alt ONG, separat. La noi, la camerele bilaterale, exista un sistem de alegeri mult mai liberal dar si aici trebuie pe alocuri schimbata mentalitatea pentru ca, totusi, nu sunt niste SRL-uri cu care poti pleca acasa daca vrei. Avem mult de lucrat la mentalitatea si viziunea pe care anumiti lideri din sistemul nostru o au, insa eu am incredere ca pana la urma ne vom gasi cel mai corect drum. Suntem membrii ai unui sistem ce trebuie imbunatatit cu siguranta, suntem eclectici si nu am reusit sa facem tot ce trebuia. Trebuie sa lucram mai mult la nivelul cresterii responsabilitatii.

F.S. Sunteti consultati, pe diverse probleme, de catre Camera de Comert si Industrie a Romaniei?

N.V. Vreau sa va spun ca este un parteneriat destul de lent. Suntem vazuti ca fiind “varul din strainatate” care este bagat in seama doar cand se intoarce acasa dupa care toti isi vad in continuare de treaba. In acest moment Camera Nationala are un nou presedinte, pe dl Mihai Daraban care incearca sa faca foarte multe lucruri, sa obtina mai multe atributii pentru Camera de Comert Nationala dar nici domnia sa nu poate de unul singur. Cand vrei sa creezi sau sa recreezi un sistem este nevoie de cel putin o generatie. Important este ca noi ne-am gasit o viziune clara, o nisa clara, avem instrumente solide pe care ne bazam si incercam sa fim complementari cu cei de la Ministerul Economiei si Comertului si Mediului de Afaceri, cu cei de la Ministerul afacerilor Externe si cu Camera Nationala. Ne aducem contributia si construim cat putem de bine un nou sistem.

F.S. In incheiere aveti si alte lucruri pe care ati dori sa ni le spuneti?

N.V. Eu ma aflu in al patrulea an din primul mandat de cinci ani, care a inceput in anul 2012 si se termina in anul 2017. Obiectivul meu a fost sa gasesc viziunea, sa o intaresc cat mai bine, mult peste ceea ce am gasit si sa dezvolt organizational si institutional aceasta entitate. Mi-am propus sa creez un sistem.  Am considerat ca infiintarea Institutului de Diplomatie Comerciala este o necesitate, in conditiile in care pe acest domeniu noi nu avem aproape nimic scris. Consider ca fara cercetare si inovatie nu putem progresa. Se desfasoara sub UCCBR studii post-universitare unde cursantii vin deja cu un bagaj bogat de cunostinte din diverse domenii de activitate la care noi adaugam cunostinte de diplomatie economica.

La Uniunea Internationala a Camerelor Bilaterale de Comert si Industrie avem un parteneriat foarte bun cu MIM (Manhatan Institute of Managemet) iar in luna decembrie vom avea o prima serie de 11 cursanti care vor urma acolo o specializare pe arbitraj international, cursuri intensive.

Pentru ca in Romania nu mi s-a permis sa creez Institutia Ombudsman-ului investitorilor, pe motiv ca denumireea s-ar confunda cu cea a Avocatului Poporului, am creat aceasta institutie la nivel international in SUA, sub denumirea de Ombudsman-ul International al Investitorilor, care functioneaza in parteneriat cu Uniunea Internationala  a Camerelor Bilaterale de Comert si Industrie si apara investitorii de pretutindeni prin asistenta, indrumari si recomandari.

Ca evenimente imediate, avem pe data de 7 iulie, la Casa Capsa, lansarea Clubului Diplomatilor Economici si Comerciali, unde si-au anuntat prezenta ambasadori si atasati comerciali din cadrul ambasadelor straine acreditate in Romania, alaturi de  importanti oameni de afaceri.

Într-o frază simplă ,,incercam sa miscam lucrurile”.

F.S. Va multumesc, domnule Nasty Vladoiu!

N.V. Si eu va multumesc!

3 COMMENTS

  1. Este o cale realista pe care trebuie sa se dezvolte și afacerile societăților comerciale românești! Acest mod de acțiune al UCCB din România este binevenit ! Felicitari domnului Nasty Vladoiu.

  2. imi place,este complexa activitatea si bine organizata.simpatizanti,vad,ca sunt din toate lumile mai putin sau mai mult dezvoltate.ceea ce ma revolta este ca dupa acest imens compediu a ceea ce se doreste si se actioneaza in acest sens pentru cunoasterea si dezvoltarea unei stiinte noi,culmea..vad doar un comentariu si niste like-uri disparate.ce nu functioneaza,unde este entuziasmul generatiei viitoare pentru a mosteni un asemenea tezaur!?

  3. Era cazul sa declansati ofensiva.Dinamica vietii sociale a depins de totdeauna de relatiile interumane fie in mod direct , fie prin stistemul organizatiilor comerciale.economice, diplomatice .Iesiti mai des in public prin asemenea mesaje.Aici ne-ati elaborat un tratat de diplomatie economica si comert.Faceti-va intelesi , prin a va adresa printr-un comandament permanent celor ce si-au propus ca scop dezvoltarea. Starea de latenta a cazut de mult in desuetudine.Romania este detinatoare a resurselor umane si materiale inca nefolosite.

Leave a Reply to cristian benedikt Cancel reply

Please enter your comment!
Please enter your name here