Monedele ţărilor din Europa Centrală şi de Est s-au devalorizat în ritm accelerat, în timpul pandemiei

0
728

Conform analistului şef al Raiffeisen Bank Internaţional (RBI), din Viena, Peter Brezinschek, „au început să apară, în multe țări ale Europei Centrale și de Est, dovezi empirice ale temerilor legate de deflaţie.” Din 2014 până în 2016 valoarea monedelor din Polonia, Ungaria, Slovacia, România și alte ţări din Europa de est a fost într-o scădere continuă, pentru mai bine de trei ani, pentru prețurile de consum mai mult decât pentru prețurile de producție. Cu toate acestea, țările enumerate mai sus au avut o creştere economică peste medie, acompaniată de creșteri salariale.

” Nu a putut fi identificat nici un efect negativ al scăderii preţurilor asupra deciziilor de cumpărare şi nici o spirală a prețurilor negative în comparaţie cu salariile”

Astăzi, în timp ce, în Zona Euro, inflația este negativă, în celelalte zone valutare ale UE, situația se prezintă total diferit, altfel decât ceea ce îşi doresc băncile centrale. În Polonia, cea mai mare economie din Europa Centrală și de Est, inflația este de 2,9%, peste obiectivul asumat de 2,5%. Chiar dacă ușoara scădere din ultima vreme, sugerează, în opinia analiștilor Commerzbank, „că efectul mult așteptat de diminuare a inflației înregistrate în perioada pandemiei, se face, în sfârșit, simțit”, aceştia consideră posibil ca membrii Consiliului Băncii Centrale să lucreze la creşterea ratei dobânzii, de la 0.1%, cât se înregistrează acum, la 1%, cât fusese anterior. Această mişcare ar putea da un impuls zlotului. De la revenirea din șocul corona, moneda poloneză a fluctuat între 4,38 și 4,42 zloţi, pentru un euro, timp de aproximativ șase săptămâni, dar recent, a urcat la un nivel superior, ajungând, astăzi, la 4,45.

Dinspre Banca Centrală a Cehiei, care își menține rata principală a dobânzii la 0,25%, se aude, recent, un ton diferit, în pofida creșterii inflației la 3,4%, în luna iulie. Consilierul Tomáš Holub, consideră că ratele dobânzilor cheie vor rămâne stabile până la sfârșitul anului 2022. Banca Centrală a Cehiei, considerată a fi cea mai independentă din Europa Centrală și de Est, este îngrijorată de politica de îndatorare a guvernului de la Praga. Miercuri a aprobat o plată suplimentară destinată pensionarilor cehi. Fiecare pensionar ar trebui să primească o singură plată de 5.000 de coroane (aproximativ 190 de euro). Dacă Parlamentul va aproba, acest lucru va costa statul echivalentul a 550 de milioane de euro. Împreună cu reducerea impozitului pe venit, planificată pentru anul electoral 2021, s-ar pierde peste 2,8 miliarde de euro, lucru aspru criticat de guvernatorul Băncii Centrale a Cehiei, Jiří Rusnok, care este îngrijorat de faptul că acesta va duce la deficit de venituri pe termen lung şi la creșterea datoriei publice. Recent, coroana cehă a avut tendința de a se uşura, mişcându-se în jurul valorii de 26,30 pentru un euro, după ce, la jumătatea lunii august înregistrase cursuri de schimb mai mici de 26,10pentru un euro.

Citeste si  Companiile au redirecționat aproape jumătate din bugetele de marketing către rețelele de socializare și dispozitivele mobile în timpul pandemiei de COVID-19

În Ungaria, economia a scăzut cu 13,6%, în al doilea trimestru al anului 2020, mai mult decât se aştepta și mai profund decât în ​​țările vecine. Analiștii ING au găsit această scădere ca fiind „șocanta”. Şi înainte de pandemie, forintul nu cunoștea altă direcţie, decât în jos. De la începutul lunii august, acesta a scăzut de la 344 pentru un euro, la 357. DZ Bank este tot mai îngrijorata cu privire la incertitudinea monedei naționale maghiare pe fondul „creșterii simultane a presiunii prețurilor”. Un alt motiv este lipsă de încredere a piețelor în disponibilitatea băncii centrale de a crește, din nou, ratele, la un moment dat. În iulie, rada inflației a fost de 3,8%, după ce în luna iunie aceasta înregistrase 2,8%.

Din cauza recesiunii, a deficitului bugetar și a programului de achiziție de obligațiuni al Băncii Centrale, în România, criză politică nu s-a înrăutățit la începutul acestei săptămâni, pentru că opoziția nu a reuşit să adune destui parlamentari pentru a trece votul de neîncredere în guvernul Orban. Cu toate acestea, problemele financiare amenință, în cursul deliberărilor bugetare care au loc în prezent, deoarece PSD insistă asupra unei creșteri a pensiilor cu 40% și solicită „suprataxe de risc” pentru profesori și alți angajați din școlii. Guvernul Orban a limitat recent creşterea pensiilor la 14%. Analiștii au avertizat cu mult timp în urmă despre pericolele latente pentru stabilitatea pe termen lung a bugetului național. Chiar înainte de pandemie acesta era atât de deficitar încât Comisia UE a fost nevoită să trimită mai multe avertizări.

Între timp, Banca Centrală Europeană a extins liniile de credit, în euro, acordate Băncii centrale a României, în această săptămână. Acestea vor rula până la sfârșitul lunii iunie 2021, cu șase luni mai mult decât se convenise anterior.

Citeste si  Costurile materiilor prime pentru lactate vor crește pe toată durata pandemiei cu 5-10%

Rata inflației în luna iulie a fost de 2,8 la sută. La începutul luni august, leul a scăzut de la 4,832 pentru un euro, la 4,842.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here