Moartea aduce profituri record…

0
2921
moartea aduce profituri

Legi noi, cu date de aplicare neclare, taxe de tot soiul, interdicţii, controverse şi accize sunt subiectele care menţin în tensiune companiile producătoare de ţigări. Deşi cadrul legislativ în care baleiază industria tutunului este un coşmar, afacerile celor trei mari producători – BAT, JTI şi Philip Morris – înfloresc. Anul trecut, vânzările lor cumulate au ajuns la aproape 3,1 miliarde de euro, iar profitabilitatea a ajuns la un nivel record, de peste 160 de milioane de euro. Piaţa tutunului reprezintă 2% din PIB, iar în termeni de venituri bugetare reprezintă 12,5%.

Anul trecut, valoarea vânzărilor de ţigări a crescut mai cu seamă graţie reducerii pieţei negre şi asta pentru că s-au înăsprit controalele la graniţa cu Serbia, principala poartă de intrare în România a produselor ilegale, potrivit celui mai recent raport al Euromonitor.

Toate categoriile de produse de tutun au înregistrat plusuri ale cifrelor de vânzări în 2015, deopotrivă ţigări clasice sau de foi, produsele pentru vaping. Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier: în 2015, companiile din domeniu au virat la buget circa 3 miliarde de euro, sumă reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

Ţigările tradiţionale domină piaţa locală, cu o pondere de 99% din vânzări, iar cele mai consistente cote le revin celor trei multinaţionale: British American Tobacco (BAT), urmat de Japan Tobacco International (JTI) şi Philip Morris International (PMI). Cele mai mari vânzări se realizează în schimb prin intermediul jucătorilor mici, cum sunt magazinele de cartier, buticurile şi chioşcurile de ziare. Fiecare dintre cei trei jucători mari are minimum două entităţi juridice în România – una pentru producţie şi alta pentru comerţ; BAT are şi un centru de servicii. În total, entităţile de producţie şi de trading au terminat anul trecut cu afaceri de aproape 3,2 mld. euro şi peste 3.000 de salariaţi.

British American Tabacoo a avut afaceri de 1.656 de milioane de euro în 2015, în creştere cu 6% faţă de 2014, şi un profit de 98 de milioane de euro, faţă de 80 de milioane în 2014, potrivit datelor companiei. În opinia Gemmei Webb, CEO al BAT România, anul acesta va continua aceeaşi tendinţă, cu plusuri la capitolul vânzărilor şi profitabilităţii. „Am avut un an foarte bun în 2015 şi ne aşteptăm ca tendinţa să continue şi în 2016 deoarece în România jumătate dintre fumători aleg ţigările noastre.“ Potrivit datelor companiei, BAT are o cotă de piaţă de 54,5% la nivel naţional şi ajunge la 61% în Bucureşti. Cele mai importante branduri pentru companie sunt sunt Kent (24,6% cotă de piaţă la nivel naţional) şi Pall Mall (17%).

JTI, al doilea jucător de pe piaţă, are în portofoliu branduri precum Sobranie, Camel sau Winston şi a avut anul trecut afaceri de 866 de milioane de euro în 2015, cu profit de 25,6 milioane; rezultatele au fost şi în cazul lor, în creştere faţă de 2014 (777 milioane de euro şi profit de 19,5 mil de euro). Philip Morris, care produce şi comercializează Marlboro, L&M sau Parliament, a avut anul trecut afaceri de 533 de milioane de euro şi un profit de 14,4 milioane de euro, în creştere faţă de 2014 (511 milioane de euro şi profit de 5,4 milioane de euro), potrivit datelor Ministerului Finanţelor. JTI şi Philip Morris nu au dezvăluit cota de piaţă a produselor din portofoliu în România, dar JTI a precizat că „deţine peste un sfert din piaţă“, iar reprezentanţii Philip Morris au spus că producătorul de tutun „este liderul pieţei de tutun, cu produse vândute în peste 180 de ţări şi 6 branduri în top 15 cele mai vândute din lume“. Evident, Philip Morris se referă la poziţia sa la nivel global. Pentru JTI anul 2016 „stă sub semnul directivei tutunului“ în materie de profitabilitate şi vânzări, punctează Gilda Lazăr, director corporate affairs al JTI Romania, Moldova & Bulgaria.

Gemma Webb vede 2016 ca o continuare a plusurilor din 2015, iar reprezentanţii Philip Morris spun că se concentrează pe promovarea produselor de nouă generaţie: „Mare parte din investiţiile noastre merg spre deschiderea, creşterea şi consolidarea segmentului produselor din tutun încălzit“. 2016 este şi anul când legea care interzice fumatul în spaţiile închise a intrat în vigoare, iar Euromonitor apreciază că măsura va avea un impact negativ asupra vânzărilor. Până acum însă, cifrele contrazic previziunile, dat fiind că piaţa tutunului are cel mai grozav an pe plan local în ce priveşte valoarea vânzărilor.

Această modificare legislativă va influenţa evoluţia pieţei, însă este prematur să venim cu o estimare în acest moment, ţinând cont şi de faptul că la puţin timp după adoptarea acestei legi au fost deschise şi terasele în aer liber“, spun reprezentanţii Philip Morris. Gilda Lazăr este de părere că un răspuns la întrebarea care sunt efectele interzicerii fumatului în spaţii închise ar fi mai potrivit să răspundă jucătorii din HoReCa, însă a precizat că „estimăm că incidenţa fumatului nu va scădea. Afectat va fi mai degrabă sectorul HoReCa, în special în perioada iernii. Şi, evident, consumatorii, obligaţi să iasă afară pe orice fel de vreme“.

În acest sens, Lazăr dă exemplu o cercetare realizată de Hora România, organizaţia patronală a hotelurilor şi restaurantelor din România, pe piaţa bulgară din care reiese că „după şase luni de la introducerea interdicţiei (iulie 2012), cifra de afaceri a HoReCa a scăzut cu 70% şi numeroase unităţi au dat faliment“. „Nu am observat niciun impact asupra afacerilor noastre din acest punct de vedere. Cu o asemenea vreme nu există un impact major“, a declarat Gemma Webb într-un interviu pentru Business Magazin despre efectele legii care interzice fumatul în spaţiile închise, ce a intrat în vigoare la 17 martie. „A fost implementată legea, toată lumea a respectat-o, oamenii s-au obişnuit cu ea. Fumătorii se adaptează.“ Aşadar, la doar câteva luni de la introducerea legii, este prea devreme să putem da un verdict asupra efectelor pe care le va avea asupra pieţei de tutun din România.

O problemă mai spinoasă pentru cei trei producători este amânarea implementării directivei 2014/40/UE. Această nouă reglementare interzice vânzarea de ţigarete cu arome şi a celor mentolate, obligând producătorii să trimită rapoarte detaliate cu privire la ingredientele folosite în produsele din tutun. În plus, legea le permite statelor membre să interzică vânzarea pe internet a tutunului, stabileşte cerinţe de calitate şi de siguranţă pentru ţigaretele electronice şi stabileşte dimensiuni minime pentru avertismentele tipărite pe pachete. Directiva a fost aplicată în unele state membre ale UE încă din 2014, iar pentru România era vorba de implementarea ei în mai 2016, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Gemma Webb spune că „incertitudinea nu este bună. Este necesar timp pentru a ne putea adapta echipamentele pentru a produce ţigările conform legii“.

Timpul necesar pentru adaptare este argumentul invocat la unison de cele trei companii, invocând că dacă nu ştiu din timp cum trebuie să procedeze, piaţa pentru produsele de contrabandă va înflori. Şi reprezentanţii Philip Morris spun că „este importantă o transpunere echilibrată a directivei, care să ţină cont de realităţile pieţei din România şi să nu genereze întreruperi ale fluxurilor de producţie şi aprovizionare cu produse conforme. De asemenea, este important ca procesul de transpunere să fie previzibil şi transparent“. Gilda Lazăr completează: „Termenul prevăzut a fost depăşit demult şi nu ştim nici în momentul de faţă cum va arăta forma finală a legii şi a normelor ei de implementare, când va fi aprobată şi care vor fi termenele de intrare în vigoare şi conformare. Investiţiile presupuse de adaptarea la noile cerinţe se ridică la milioane de euro şi implică planificare riguroasă pe un întreg lanţ de aprovizionare, comenzile de ambalaje trebuind plasate cu luni înainte“.

Piaţa neagră a ţigaretelor a scăzut în iulie la 14,9%, comparativ cu 16,9% în mai, conform ultimelor date ale companiei de cercetare Novel Research. După aproape şase luni, procentul de 14,9% se situează sub media de 16% din 2015, precum şi sub cea a ultimilor cinci ani, de circa 15%.

Directiva intens discutată presupune şi modificarea ambalajelor pachetelor de ţigări: pozele vor fi mai mari, la fel şi avertismentele şi numărul de telefon la care pot suna cei care vor să se lase de fumat. „Planificarea comenzilor de aprovizionare cu ambalaje este un coşmar, iar managementul stocurilor din ce în ce mai dificil, situaţie care s-a reflectat în fluctuaţii la încasările ANAF în primele luni ale anului din acciza la ţigarete“, afirmă Gilda Lazăr, menţionând că nici acum reprezentanţii industriei nu au informaţiile complete. „O chestiune elementară, neclarificată, este cu ce culoare trebuie tipărite textele avertismentelor de sănătate: cu alb, sau cu alb şi roşu?“, exemplifică ea.

Potrivit celui mai recent raport al KPMG (iunie 2016) asupra pieţei ilegale de ţigări, 10% din ţigările fumate în 2015 (53 de miliarde) au provenit din piaţa neagră; acest lucru echivalează cu un minus de 11,3 miliarde de euro sub formă de taxe pentru ţările Uniunii Europene. În Franţa se consumă cele mai multe produse ilicite (contrafăcute şi de contrabandă), în jur de 9 miliarde de bucăţi; mari consumatori de produse ilicite sunt şi polonezii şi cetăţenii Marii Britanii (ambele cu 6,9‑6,6 miliarde). În România anul trecut au fost consumate 4 miliarde de ţigări din piaţa neagră. În mod firesc, preţul şi puterea de cumpărare sunt în relaţie directă cu nivelul contrabandei.

Cel mai scump pachet de ţigări din Europa se regăseşte în Norvegia (10,75 euro), urmat de cel din Marea Britanie (10,10 euro), iar cel mai ieftin se află aproape de graniţa cu România, în Ucraina şi Belarus (0,58 de euro) şi în Moldova (0,66 de euro). În România, preţul mediu se află la 3,15 euro pe pachet. Evident, din ţările cu produsele cele mai ieftine şi care nu fac parte din UE vin cele mai multe produse ilegale; cele mai mari volume de ţigări care intră ilegal în România vin din Moldova şi Ucraina (23%), dar şi prin porturile de la Marea Neagră. Potrivit raportului KPMG, dacă toate aceste produse ar fi fost consumate legal, guvernul român ar fi încasat sub formă de taxe şi accize încă 502 milioane de euro. Dar traficul nu se opreşte pe plan local, ci este direcţionat şi către alte ţări, cele mai mari volume ajungând în Franţa şi în Marea Britanie.

HUB DE EXPORT

BAT, JTI şi Philip Morris au investit zeci de milioane de euro pe plan local pentru a creşte capacitatea de producţie, mutând aici o parte a operaţiunilor din alte ţări. „În 2012, a fost finalizat un program de investiţii în capacităţile de producţie, în valoare de 25 de milioane de euro“, spune Gilda Lazăr. Ca urmare, 70% din producţie merge la export, spre mai mult de 50 de pieţe. BAT a investit în ultimii cinci ani în jur de 100 de milioane de euro, potrivit şefei BAT din România, iar 45% din producţie pleacă peste hotare, către 25 de ţări, printre care Brazilia, Rusia sau Italia. Fabrica de la Otopeni a companiei Philip Morris este văzută ca un punct important în ecosistemul afacerii, iar reprezentanţii companiei spun că „în ultimii ani, Philip Morris International a făcut investiţii semnificative în dezvoltarea fabricii din Otopeni şi în creşterea capacităţii de producţie, astfel încât să răspundem cererii din piaţă“. În cazul lor, 80% din producţie merge către export, în 17 ţări. Anul trecut exporturile de ţigări au ajuns la 927 milioane de euro, cu o treime mai mult ca în 2014 şi de zece ori mai mult decât în 2006.

În ţările din sudul Europei se regăsesc cei mai mulţi fumători de pe bătrânul continent: în Grecia 38% din populaţie fumează, urmată de Bulgaria (35%), Croaţia (33%) şi Franţa (32%), pe când în România procentul ajunge la 27%, arată un raport al Comisiei Europene publicat în mai 2015. Cei mai puţini fumători se află în ţările nordice, în special în Suedia (11%). Per total numărul fumătorilor a scăzut din 2012 în mai toate ţările membre ale Uniunii Europene; doar cinci ţări au înregistrat o creştere a numărului de fumători: Franţa (4%), Slovenia şi Portugalia (+2%) şi Cipru şi Germania (+1%). Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Estonia, Italia şi Marea Britanie (-10 -11%). Potrivit raportului Comisiei Europene, 77% din respondenţii la sondajul fumează cel mult un pachet pe zi (6 20 de ţigări), doar 8% fumează mai mult de un pachet şi 1% fumează mai puţin de una pe zi.

Cei mai înrăiţi fumători se află în Austria, Grecia şi Cipru, cu o medie de 19 ţigări pe zi, pe când suedezii fumează cel mai puţin, 9,9 zilnic. Produsele electronice au apărut de câţiva ani pe piaţă, dar cei mai mulţi fumători (87%) nu le-au încercat; doar 2% dintre cei care le-au încercat le mai folosesc. Cei mai mulţi consumatori de asemenea produse se află în Franţa şi în Marea Britanie, pe când în România niciun respondent al sondajului nu a declarat că foloseşte asemenea dispozitive. Cel mai invocat motiv în alegerea unei ţigări electronice este dorinţa de a reduce fumatul sau de a se lăsa complet (67%), în timp ce alţii au apelat la aceste produse pentru a le putea folosi în locuri unde fumatul este interzis. Acest obicei este extrem de controversat nu numai pe plan local, ci în întreaga lume, încât nu numai producătorii, vânzătorii şi proprietarii de localuri au bătăi de cap, ci, mai nou, şi fumătorii.

LA ALŢII ŞI LA NOI.

Istoria tutunului începe cu mii de ani î.e.n., în ritualuri şamanice ale triburilor din cele două Americi. Mai târziu, europenii au popularizat şi răspândit tutunul şi produsele din tutun peste tot în lume. Nu mai departe de câteva decenii în urmă, ţigările au ajuns un simbol asociat cu scriitorii şi vedetele de film, un act de rebeliune al adolescenţilor. Acum, domeniul echivalează cu o industrie de miliarde de dolari, taxată, controversată şi reglementată peste tot în lume.

Statistica estimează valoarea pieţei de tutun din vestul Europei la 149 de miliarde de euro în 2015 şi o creştere pentru 2016, la un nivel de 153 de miliarde de euro. Cu cele 55 de miliarde de euro în 2015, estul Europei nu atinge jumătate din cea vestică, iar previziunile pentru anul acesta se plasează în jurul valorii de 61 de miliarde de euro.

Cea mai mare piaţă de tutun din Europa este Germania, cu o valoare de 25,8 miliarde de euro, urmată de Marea Britanie (25,5 mld. euro) şi Italia (19,9 mld. euro), iar România se clasează pe locul 13 în Europa cu o valoare de 3,4 miliarde de euro, conform datelor Euromonitor. Rusia şi Turcia sunt primele ţări din est care intră în top, pe locurile 5 şi 6 cu o valoare de 18,3 miliarde de euro şi respectiv 14,5 miliarde de euro. Totuşi piaţa cu cea mai mare valoare per capita este Elveţia, cu un consum de 638 de euro per capita, urmată de Belgia şi Austria cu 391 de euro şi 381 de euro. Pe plan local această valoare ajunge la 178 de euro, potrivit aceleaşi surse.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here