Autoritățile susțin că “taxa pe lăcomie” a fost impusă pentru a forța băncile să reducă ratele românilor cu credite în lei, dar statul iese pe plus chiar dacă dobânzile scad. Acum, Guvernul vrea eliminarea ROBOR sau schimbarea modului de calcul al indicelui. Miza o constituie sumele plătite de către Guvern ca dobânzi la propriile împrumuturi.
Indicele ROBOR, care reprezintă media cu care băncile se împrumută între ele, era la începutul lunii ianuarie la 2,88%, însă acum a urcat din nou la 3,07%. Cel mai mare nivel atins de indicele ROBOR anul trecut a fost de 3,47%, în vară, însă de atunci a tot scăzut.
Noul nivel este mai mic față de ultimele șapte luni, iar scăderea vine în contextul în care Guvernul a adoptat, la sfârșitul lui decembrie 2018, „taxa pe lăcomie”. Aceasta trebuie plătită de către bănci în cazul în care indicele ROBOR depășește 2%, iar nivelul taxei crește cu cât ROBOR este mai mare. Ministrul Finanțelor spunea că nu vrea bani Guvernanții susțineau în decembrie 2018 că vor strânge la buget 3,6 miliarde de lei din „taxa pe lăcomie”, însă Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, declara în ianuarie că scopul este ca băncile să scadă dobânzile pentru românii cu credite, nu neapărat să colecteze bani pentru a petici deficitul bugetar.
„Apropo de economie, taxa pe lăcomie este zero în buget, alocarea, bugetată. Nu anticipăm niciun leu. Noi nu vrem să taxăm. Vrem să descurajăm banca să mai aplice astfel de dobânzi atât de mari şi nejustificate faţă de români”, spunea ministrul Finanţelor.
Consilierul pe probleme economice al premierului Vasilica Dăncilă, Darius Vâlcov, a declarat că Guvernul vrea să elimine de tot indicele ROBOR sau să schimbe modul de calcul al acestuia. „Sper să obţinem o schimbare radicală a modului în care ROBOR este calculat sau poate chiar eliminarea acestuia. O decizie va fi luată împreună cu banca centrală, care poate modifica regulile interne referitoare la dobânzile din piaţă fără a mai cere aprobarea Parlamentului”, a spus luni Vâlcov, într-un interviu pentru Bloomberg.
Guvernul beneficiază de efectele „taxei pe lăcomie” chiar și dacă nu ar strânge bani la buget. Și ar beneficia și dacă ROBOR ar fi eliminat sau schimbat. Și asta pentru că și-ar reduce cheltuielile cu dobânzile la împrumuturile făcute de pe piața internă.
Execuția bugetară de pe primele 11 luni ale anului 2018 arată că Guvernul a cheltuit 12,2 miliarde de lei cu dobânzile, în creștere cu 25,3% față de cele 9,73 miliarde de lei cheltuite în aceeași perioadă din 2017 în același scop. Adică statul a cheltuit în plus numai pe dobânzi 2,46 miliarde de lei.
Cum cea mai mare parte a împrumuturilor statului este în lei, cea mai mare parte a dobânzilor plătite suplimentar este tot la împrumuturile luate din România.
Potrivit datelor BNR, datorita guvernamentală în lei a României se ridica la finele lunii septembrie 2018 la 146 de miliarde de lei. Echivalentul a 123 de miliarde de lei o reprezintă datoria în euro, iar alte 27 de miliarde de lei sunt echivalentul datoriei în dolari.
Băncile au început în 2018 să ceară dobânzi tot mai mari după ce Banca Națională a României a majorat dobânda-cheie pentru a combate inflația. BNR a majorat dobânda chiar din 8 ianuarie 2018, când aceasta a fost crescută de la 1,75% la 2%. Până la finele anului, dobânda oficială a urcat la 2,5%, ceea ce a făcut ca și dobânzile băncilor să urce în același ritm. După nivelul maxim de 3,47%, atins în vara anului trecut, indicele ROBOR a început să scadă, odată cu reducerea inflației.
Prin formula impusă a „taxei pe lăcomie”, Guvernul reușește să câștige de două ori: fie strânge la buget 3,9 miliarde de lei când ROBOR crește, fie economisește alte miliarde la costurile cu dobânzile atunci când acesta scade.
Un document al băncii centrale arată că „taxa pe lăcomie” se aplică și asupra pieței de capital, adică în situația în care fondurile de investiții împrumută pe bursă companiile care emit obligațiuni. Mai mult, nu sunt definite „activele financiare”: taxa ar urma să se aplice atât asupra băncilor care au credite în euro, nu doar în lei, cât și asupra băncilor care dau credite doar firmelor, nu și cetățenilor. Or, indicele ROBOR nu este aplicat decât în cazul creditelor în lei, iar la cele în euro este folosit un alt indicator, respectiv Euribor. Mai mult, ar fi aplicabilă și IFN-urilor, adică acele entități care acordă credite atunci când românii cumpără televizoare sau alte obiecte.
Documentul BNR arată că aplicarea taxei ar face ca 9 bănci să aibă o solvabilitate sub limitele legale în 2019, numărul urmând să crească la 14 în 2020, potrivit Hotnews.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat dur taxa: „Ne-a luat și pe noi prin surprindere trăsnaia. E o ordonanță pe care nu știi de unde să o apuci. Sunt foarte multe nelămuriri”. Acesta a mai spus că ordonanța este o „bombă”. Cum sunt taxele pentru bănci în alte țări Mai multe țări au impus taxe pe activele bancare după criza financiară din 2008, însă România este singura care a legat nivelul taxei de cel al dobânzilor. Ungaria a impus prima taxă pe bănci în 2010, după ce premierul Viktor Orban a aplicat o taxă pe active. Ulterior, și Slovacia și Polonia au impus taxe similare.
Toate detaliile pe:
https://www.libertatea.ro/stiri/guvernul-face-economie-cu-taxa-pe-lacomie-2535691
