Această măsură, potrivit potrivit Programului de Guvernare 2018 – 2020, publicat pe site-ul Camerei Deputaţilor, ar fi trebuit să fie adoptată în anul 2017, dar conform noului program de guvernare 2018-2020, ar urma să se aplice anul acesta, în 2018.
Angajatorii se plâng de forţa de muncă prost pregătită din România, acuzând în principal sistemul educaţional românesc care nu acordă atenţie educaţiei tinerilor. Un procent de 80% dintre marile companii spun că e o provocare să găsească muncitori. Cel mai dificil de recrutat sunt specialiştii, absolvenţii de studii superioare, pentru că de cele mai multe ori aleg să emigreze.
În felul acesta, procentul ridicat al elevilor analfabeţi ştiinţific are un impact economic mare asupra PIB-ului României. Statisticile Eurostat arată că avem una dintre cel mai slab educate tinere generaţii dintre statele UE.
Pregătirea precară a tinerilor din România este în strânsă legătură cu numărul mare de locuri de muncă vacante la nivel naţional.
„Ne plângem că n-avem locuri de muncă. Angajatorii pot oferi joburi, însă nu găsesc oameni bine pregătiţi, pentru că şcoala nu reuşeşte să îi pregătească pentru piaţa muncii. Angajatorii, în aceeaşi măsură, nu pot pregăti pe calificările de care au nevoie, astfel încât ne-am dat seama că ceea ce pregăteşte şcoala nu reuşeşte să se alinieze cu nevoia pieţei muncii.”, a spus Mona Nicolici, manager în cadrul departamentului de Sustenabilitate, OMV Petrom, pentru Mediafax.
„Nu avem forţă de muncă calificată. O să spuneţi că în unele regiuni nu avem locuri de muncă. Da, dar în regiunile în care avem dezvoltare economică în România, nu avem suficientă forţă de muncă calificată de nivel mediu”, susţine Claudia Petrescu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române.
